Doliu pentru Basarabia. Evreopa încearcă sodomizarea ultimului teritoriu românesc rămas nespurcat de pederaşti

(!) ACTIVISTII HOMOSEXUALI SI-AU SCOS MASCA: VREM RECUNOASTEREA „FAMILIILOR” HOMOSEXUALE !

Homosexualii vor ca familiile lor sa fie recunoscute ca normale, si cer autoritatilor sa fie tolerante. „Va rugam sa nu aruncati familiile noastre la gunoi. Avem aceeasi dragoste in ele si ne doare acest dispret”. Acesta a fost mesajul organizatiei GenderDoc-M catre ministrul familiei, Valentina Buliga. Doi reprezentanti ai minoritatilor sexuale i-au lasat ministrului mai multe felicitari cu ocazia Zilei Internationale a Familiei.

„Stimată doamnă ministru a familiei, nu aruncaţi familiile noastre la gunoi. Avem aceeaşi dragoste în ele şi ne doare acest dispreţ. În Moldova sunt mii de familii homosexuale. Acestea sunt mesajele pe care vrem să le transmitem doamnei Buliga, poate după aceasta se va gândi că mai sunt familii de care să îşi bată capul şi la care ar trebui să se gândească”, a declarat coordonatorul de program GENDERDOC-M Angela Frolov.

„Noi considerăm că familiile în Republica Moldova sunt diferite şi nu neapărat sunt constituite de o femeie şi un bărbat. Noi putem să-i organizăm o întâlnire cu familiile constituite din doi bărbaţi sau două femei care îşi educă copii”, a precizat şi asistentul de progrma Lobby şi Advocacy GENDERDOC-M Artiom Zavadovschi.

Homosexualii au criticat o declaratie a Valentinei Buliga care ar fi afirmat ca familia se bazeaza doar pe uniunea dintre barbat si femeie, iar orientarea sexuala tine de alegerea personala a fiecarui individ.

Valentina Buliga se afla in vizita in Israel, iar felicitarile au fost lasate la paza institutiei. Secretara ministrului a refuzat sa vorbeasca cu reprezentantii ONG-ului.

Astfel de ilustrate urmeaza sa ajunga si la deputati, spun reprezentantii Gender Doc.


Nota MDN.MD: Amintim ca Biserica si oponentii „Legii Antidiscriminare” au atentionat de nenumarate ori societatea ca dupa adoptarea legii respective, activistii homosexuali vor incepe rapid si agresiv presiunile asupra statului pentru legiferarea „casatoriilor” sodomite si a adoptiilor de copii. Ca reactie la aceste temeri argumentate in baza experientei altor state UE si SUA in care agenda homosexuala a mers exact pe aceeasi linie (Legea Antidiscriminare > propaganda homosexuala in scoli + parade gay > „casatorii” si adoptii), promotorii legii sodomite nu au avut ce raspunde decat ca „legea antidiscriminare nu prevede acest lucru”… Vedem insa ca inca neadoptata legea, sodomitii deja cu tot tupeul ies in public si cer de la stat ceea ce pana mai ieri se parea doar un cosmar: recunoasterea „familiilor” homosexuale.

In acest context, devine imperativ ca asociatia activistilor homosexuali „GenderDoc-M” sa fie actionata in judecata si interzisa pentru actiuni subversive impotriva securitatii nationale si pentru promovarea de mesaje anticonstitutionale.

Guvernul de la Chişinău a devenit o filială a organizaţiilor homosexuale. Parlamentul va rezista?

Paravanul după care se ascundeau promotorii Legii anti-discriminare a fost dat la o parte. Dacă pînă acum Guvernul şi acoliţii săi se ascundeau după deget, afirmînd că legea este necesară pentru toate categoriile de persoane discriminate şi că e impusă de parteneri străini, atunci iată că Planul de acţiuni privind onorarea angajamentului Republicii Moldova faţă de Consiliul Europeipe care Guvernul vrea să-l impună Parlamentului, scoate în evidenţă scopul real al legii. Pentru a dovedi acest lucru, vom examina punctul 18 din acest Plan, care arată astfel:

Vedem că Planul nu mai vorbeşte de interzicerea discriminării şi egalitatea drepturilor, ci stabileşte, că unicul angajament propus de Guvern în domeniul discriminării este „asigurarea respectării depline a drepturilor fundamentale ale minorităţilor sexuale”. După care, acelaşi Plan ne spune că acţiunea planificată pentru realizarea acestui angajament constă în adoptarea Legii anti-discriminare.

Altfel zis, Planul scrie negru pe alb, că adoptarea Legii anti-discriminare este o acţiune necesară pentru a asigura respectarea deplină a drepturilor minorităţilor sexuale. Unde au dispărut alte categorii de persoane discriminate? De ce Guvernul a decis să-şi asume angajamente doar în privinţa minorităţilor sexuale?

Planul scrie că o acţiune suplimentară pentru asigurarea drepturilor minorităţilor sexuale este ratificarea Protocolului 12 la Convenţia europeană a drepturilor omului (Protocolul 12 se referă la interzicerea discriminării pe orice criterii). Prin includerea acestei acţiuni în Plan, Guvernul indirect impune Parlamentul ca acesta să ratifice Protocolul 12. Aceasta se face pentru ca mai tîrziu, promotorii Legii anti-discriminării să invoce Protocolul 12 şi să afirme că Parlamentul şi alte autorităţi statale sînt obligate să adopte toate aşa zisele măsuri de anti-discriminare (vom clarifica mai jos care sînt ele).

Vedem că situaţia este alta decît afirmă unii politicieni şi activişti pro-homosexuali. Moldova nu a ratificat Protocolul 12 şi nu s-a angajat să implementeze toate măsurile ce derivă din acesta (considerat ca fiind temeiul principal în argumentarea includerii sintagmei „orientare sexuală” în legislaţia statelor care ratifică acest Protocol), ci invers: cîteva persoane din Guvern încearcă să oblige Parlamentul să ratifice Protocolul 12, pentru ca pe viitor să nu mai existe nici un temei de a refuza adoptarea unor măsuri anti-discriminare.

Aproape sigur, odată cu ratificarea Protocolului 12, minorităţile sexuale vor cere şi alte drepturi pentru ei, inclusiv dreptul la adopţii şi căsătorie. De ce nu? Se va zice că Constituţia, care prevede că familia este căsătorie dintre bărbat şi femeie, contravine Protocolului 12 la Convenţia europeană a drepturilor omului, şi că în acest caz, prevalează Convenţia, iar normele Constituţiei trebuie considerate nule.

De altfel, dacă examinăm pagina web a Consiliului Europei, vom vedea că majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene nu au ratificat  Protocolul 12. Ne referim aici la Austria, Bulgaria, Belgia, Danemarca, Cehia, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Lituania, Letonia, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia etc. Şi doar cîteva ţări, între care Olanda, România, Finlanda şi Serbia au ratificat Protocolul cu pricina.

Este curios, că Planul transmis de Guvern Parlamentului, prevede ca angajament „asigurarea respectăriidepline a drepturilor fundamentale ale minorităţilor sexuale”. Deci, interesul celor care au scris planul şi care promovează Legea anti-discriminării nu se limitează doar la angajarea în cîmpul muncii şi accesul la servicii ale celor discriminaţi. Ei doresc drepturi depline pentru minorităţi sexuale. Şi ce înseamnă „drepturi depline”, dacă nu dreptul la căsătorie şi dreptul de adopţie? Deja activiştii pro-homosexuali încearcă să ne convingă că un copil educat de un cuplu homosexual oricum e mai protejat decât unul crescut în internat, demolînd, chipurile, argumentul Bisericii că homosexualii nu contribuie la naşterea şi creşterea copiilor.

Să fim atenţi şi la un alt detaliu. Unicul document oficial impus de partenerii străini este Planul de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize din 16 decembrie 2010. Lecturarea documentului scoate în evidenţă două momente deosebit de importante. În primul rînd, documentul prevede că autorităţile din Moldova vor asigura „adoptarea unei legislaţii anti-discriminare”. Deci nu e vorba de o anumită lege, ci delegislaţie. Şi doi: documentul prevede sintagma „orientare sexuală”, însă… acest criteriu de discriminare se referă doar la libertatea de circulaţie în Republica Moldova. Cităm din textul acestui document:

Garantarea faptului că libertatea de circulaţie în Republica Moldova a cetăţenilor moldoveni şi a străinilor aflaţi în mod legal sau apatrizilor nu este supusă unor restricţii nejustificate, inclusiv măsurilor de natură discriminatorie, bazată pe orice motiv, cum ar fi sex, rasă, culoare … sau orientare sexuală”.Atît, nu mai mult.

Ce ar fi trebuit să facă un guvern responsabil în aşa caz? Să le zică acestor parteneri străini, că Republica Moldova îndeplineşte cerinţa de nediscriminare, cel puţin din următoarele motive:

  • există peste 70 de legi care interzic discriminarea pe toate criteriile posibile;
  • nu există nici un precedent de discriminare pe motiv de orientare sexuală în Republica Moldova (unicul caz de „discriminare” cu o paradă a minorităţilor nu poate fi calificată decît ca provocare bine orchestrată);
  • homosexualii şi promotorii lor o duc bine-merci în Moldova. Drept dovadă este avalanşa de activişti şi promotori ai drepturilor homosexualilor, autodeclaraţi experţi şi avocaţi în drepturile minorităţilor sexuale, care primesc donaţii de milioane de euro (deci, nimeni nu-i discriminează să obţină fonduri), care sunt cunoscuţi public, merg liber pe stradă, participă liber la emisiuni, sunt angajaţi în organizaţii bine finanţate (deci, nu sunt discriminaţi în angajarea la serviciu). Şi nu există nici un caz  în care un homosexual sau activist să fi fost atins sau lovit sau limitat;
  • legile moldoveneşti obligă toate autorităţile statale să supravegheze respectarea egalităţii în drepturi şi să nu admită discriminarea pe orice criterii (şi faptul că acest lucru nu se întîmplă, nu înseamnă că se va întîmpla după o eventuală adoptare a acestei Legi ruşinoase!);
  • Codul penal actual prevedea aplicarea unor pedepse foarte severe pentru încălcarea egalităţii în drepturi a cetăţenilor.

Guvernul însă a ales o altă cale, adoptînd un odios Program naţional de implementare a Planului de acţiuni RM-UE pentru liberalizarea regimului de vize din 4 martie 2011. Anume acest program stabileşte, ca măsură obligatorie în domeniu, adoptarea unei Legi separate pentru anti-discriminare (punctul 73). Şi a inventat această măsură nu partenerii străini, ci Guvernul (mai exact, unele persoane de acolo). Anume prin această lege Guvernul a absolutizat criteriul orientării sexuale – am văzut mai sus, că în Planul de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize, sintagma „orientarea sexuală” apare doar la compartimentul libertăţii circulaţiei persoanelor. Şi cireaşa de pe tort, anume Guvernul a venit cu iniţiativa modificării Codului penal prin introducerea unor pedepse foarte aspre pentru infracţiuni pe motiv de orientare sexuală. Partenerii străini nici în gînd nu visau la aşa ceva…

Cineva se dădea cu părerea, că unele persoane sus-puse din Guvern şi acoliţii lor au devenit nişte obsedaţi pe problemele discriminării. Din cîte putem vedea, situaţia este mai gravă. Să pare că aceştia şi-au cam ieşit din minţi. Aducem aici ca exemplu o strategie elaborată de Guvern  şi adoptată recent de Parlament – Strategia Naţională de Descentralizare. Strategia porneşte de la intenţia de a decentraliza şi asigurare a autonomiei autorităţilor publice locale. Ca să înţelegem ce orientare are această strategie, vom remarca că în textul ei cuvîntul „(ne)discriminare”  se repetă de 47 de ori (!), iar cuvintele „egalitate de gen” şi derivatele acestuia – de 56 de ori (!). Discriminării şi egalităţii de gen îi sunt dedicate capitole separate, înşirate pe zeci de pagini (aceasta în contextul unei strategii de descentralizare). Deci problema de bază pe care o vede Guvernul în domeniul decentralizării este… discriminarea şi egalitatea de gen. Pentru comparaţie, în aceeaşi Strategie, cuvîntul „familie” (dacă ignorăm ministerul, denumirea căruia conţine acest cuvînt) apare de 3 ori, cuvîntul „copii” apare de 5 ori. E clar că familiei şi copiilor nu le este dedicat nici un capitol, şi aceste cuvinte apar doar în cîteva fraze.

Frumoase priorităţi ale Guvernului!

______________

P.S. Nu putem să nu remarcăm un detaliu avut loc la emisiunea Fabrika (Publika TV) din 8 mai 2012. Un fost vice-ministru al Justiţiei (cel care a semnat modificările la Codul penal prin care se doreşte instituirea unui sistem represiv faţă de cei care nu agreează „valorile” Legii anti-discriminării) şi o activistă-avocat-apărător al drepturilor minorităţilor sexuale, afirmau fără drept de replică, că Parlamentul Moldovei este obligat să adopte Legea anti-discriminare, cu păstrarea sintagmei „orientare sexuală”, deoarece, înţelegi tu oare, Moldova ar fi ratificat Convenţia europeană a drepturilor omului, iar articolul 14 al acesteia interzice discriminarea. Nimic mai mincinos!

Comunicăm fostului vice-ministrului şi activistei că articolul 14 al Convenţiei europene a drepturilor omului, la fel ca şi articolul 2 din Declaraţia universală a drepturilor omului, la fel ca orice alt act internaţional în domeniul drepturilor omului, nu conţin sintagma „orientare sexuală”.

Cităm articolul 14 din Convenţie:

Exercitarea drepturilor  şi libertăţilor recunoscute de prezenta convenţie trebuie să fie asigurată  fără nici o deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie.

Vedem că orientarea sexuală nu se regăseşte în articolul 14. Este adevărat că aceste norme se încheie cu cuvintele „orice altă situaţie”, la care presupunem, că vor apela foştii vice-miniştri şi activiştii pro-homosexuali pentru a argumenta păstrarea în lege a sintagmei în cauză. Ar fi o nouă minciună. Cuvintele „orice altă situaţie” nu trebui înţelese într-un sens absolut şi aplicabil faţă de orice situaţii posibile, deoarece chiar Convenţia europeană cuprinde excepţii de la normă, care admit discriminarea în anumite cazuri. Spre exemplu, Convenţia garantează libertatea de exprimare, de circulaţie, de gîndire, etc., dar permite că aceste drept să fie restricţionate dacă atentează la aceleaşi valori de securitate naţională, siguranţă publică, protecţia sănătăţii şi moralei etc. Un activist pro-homosexual va afirma cu spumă la gură că restricţionarea drepturilor de exprimare, circulaţie, gîndire este o discriminare, dar iată că Convenţia europeană ne arată cu totul altceva.

Apropo, aflat pe aripile unui entuziasm înflăcărat, fostul vice-ministru afirma că Moldova va trebui să plătească la CEDO despăgubiri pentru toate cazurile de interzicere a paradelor homosexuale (iar activista-avocată rîdea pe sub musteţe în semn de aprobare). Reamintim promotorilor drepturilor homosexuale, că aceeaşi Convenţie europeană permite ca dreptul la întruniri să fie restrîns dacă este necesar de a asigura securitatea naţională, siguranţă publică, protecţia sănătăţii şi moralei etc.

Promotorii drepturilor homosexualilor ar putea să manipuleze mult la această temă, dar un lucru rămîne cert şi nu poate fi contestat. Nici Convenţia europeană şi nici Declaraţia universală nu conţin sintagma „orientare sexuală”.  Şi dacă acest lucru nu a fost spus la emisiune, îl spunem noi acum…

Juriştii ne atrag atenţia: Filat vrea să ne bage pe toţi la puşcărie

Promotorilor şi susţinătorilor Legii anti-discriminare le place să folosească cuvinte frumoase. Legea anti-discriminare, zic ei, este o lege a toleranţei, a dragostei, a egalităţii. Senin şi frumos, dacă e să credem vorbelor. Adevărul este că măsurile şi activităţile lor sunt pline de răutate şi, în esenţă, urmăresc un singur scop – de a se răzbuna şi penaliza cu cruzime pe cei care au o altă opinie faţă de „valorile” promovate de legea anti-discriminare.

Nu ne referim doar la replicile veninoase şi mitocane din numeroasele articolele şi comentarii publicate de susţinătorii legii; nu ne referim  doar la scenariile dubioase prin care ei doresc să adopte legea (a se vedea acest material); nu ne referim la comportamentul agresiv şi războinic al promotorilor legii (a se vedea orice emisiune radio sau TV la acest subiect). Ne referim la un document oficial, pe care l-am pomenit în unul din materialele noastre anterioare – proiectul Legii de modificare a Codului penal.

Modificările la Codul penal fac parte din acelaşi pachet de legi de anti-discriminare, şi au fost prezentate Parlamentului pentru adoptare încă în 2009. Parlamentul – cum e şi firesc – a respins modificările. Se credea că proiectul a fost uitat şi nimeni nu va mai reveni la el. Iată că prin acelaşi Planul de acţiuni privind onorarea angajamentului Republicii Moldova faţă de Consiliul Europei (despre care scriam că a fost adoptat în şedinţa Guvernului din 25 aprilie 2012 şi urmează să fie transmis Parlamentului pentru adoptare finală) intenţionează să reînvie Legea de modificare a Codului penal.

Reamintim aici, că pedepsele prevăzute de Codul penal sunt cele mai severe şi represive  forme de răspundere, care implică, în cele mai dese cazuri, aplicarea pedepsei sub formă de închisoare. Să examinăm aceste modificări la Codul penal pentru a vedea cît de „tolerante” şi „senine” sunt intenţiile promotorilor Legii anti-discriminare.

Primul lucru care atrage atenţia e că proiectul de modificare este împînzit de cele 2 cuvinte cheie, profund iubite de cineva din Guvern şi acoliţii săi – „orientare sexuală”. Într-un biet proiect de lege de o pagină, sintagma „orientare sexuală” este repetată de 5 ori. Se creează impresia că discriminarea pe criteriul orientării sexuale vrea să fie cea mai gravă dintre infracţiuni. Atenţie, în aceste cazuri este vorba nu despre aplicarea pedepselor pentru orice criteriu de discriminare, ci anume pe motiv de orientare sexuală. Încă o dovadă că interesul promotorilor legii ţine de promovarea „orientării sexuale”, iar celelalte criterii de discriminare sînt o umplutură.

Mai departe. Se ştie, că pentru majoritatea infracţiunilor, pedeapsa penală se aplică doar dacă infractorul a depăşit vîrsta de 16 ani. Şi numai în cazul infracţiunilor de o gravitate deosebită, cum ar fi omorul, pruncuciderea, violul, banditismul, jaful, tîlhăria ş.a., persoane de 14-16 ani vor fi atrase la răspundere penală.

Modificările la Codul penal propun ca persoanele cu vîrsta între 14-16 ani să fie atrase la răspundere penală pentru motive de discriminare. Atenţie! Actualul Cod penal prevede că persoanele de 14-16 ani nu vor fi pedepsite penal în cazul unor aşa infracţiuni ca genocidul, propagarea războiului, omorul în stare de afect, traficul de fiinţe umane, actul terorist, hărţuirea sexuală, chemările la răsturnarea sau schimbarea prin violenţă a orînduirii constituţionale a Republicii Moldova, trădarea de Patrie etc. Dar uite că pentru ditamai acte de discriminare un copil de 14-16 ani trebuie să fie pedepsit penal. Deci, dacă faci un act terorist, propagi războiul, trădezi Republica Moldova, hărţuieşti sexual – nu eşti pedepsit, dar dacă „discriminezi” pe cineva, numindu-l nu „homosexual”, ci un sinonim pe care-l merită, atunci vei fi băgat la dubă. Tolerant, frumos şi senin!

Continuăm. Codul penal existent face distincţie între aceleaşi infracţiuni, în dependenţă de gravitatea infracţiunii. Spre exemplu, dacă în general pentru omor se aplică o anumită pedeapsă, atunci pentru omor în condiţii agravante sau de o cruzime deosebită se aplică o pedeapsă mai severă.

Modificările la Codul penal propun ca infracţiunile pe motiv de orientare sexuală să fie considerate infracţiuni deosebit de grave, pentru care vor fi aplicate pedepse mult mai mari. Deci, dacă infractorul ucide un om – indiferent dacă cel ucis este sau nu politician, învăţător, antreprenor, bun familist, tînăr, bătrîn etc. – atunci va fi pedepsit cu închisoare pînă la 15 ani. Dar dacă infractorul ucide pe motiv de orientare sexuală – atunci va fi pedepsit cu închisoare pînă la 20 de ani sau cu detenţie pe viaţă.

Dacă infractorul comite o infracţiune de vătămare corporală, atunci i se va aplica pedeapsa închisorii pe un termen de pînă la 3 ani. Dar dacă va săvîrşi aceeaşi infracţiune din motive de orientare sexuală, atunci se va aplica închisoare pe termen de pînă la 6 ani.

Dacă se săvîrşeşte un viol, infractorul va fi pus la închisoare pe 5 ani. Dar dacă se va face un viol din motiv de orientare sexuală, atunci infractorul va încasa închisoare pe 12 ani.

Senin, egalitate în drepturi!

Ştim că promotorii Legii anti-discriminare vor distorsiona cele scrise aici, de aceea vom face o ultimă remarcă. Condamnăm cu fermitate orice infracţiune şi nu contestăm nici într-un fel rolul statului de a aplica pedepse penale infractorilor. Vroiam doar să arătăm, că îndemnurile la nediscriminare şi egalitate sunt un paravan, după care se ascunde un singur scop – promovarea noilor „valori” şi penalizarea celor care nu le acceptă. Iar modificările la Codul penal arată foarte clar, că pretinsa toleranţă şi dragoste, invocă peste tot de promotorii Legii anti-discriminare, se rezumă doar la cei cu „orientare sexuală”.

| mdn.md

Acest articol a fost publicat în anti-homosexualitate, anti-sionism, anti-ue și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

10 răspunsuri la Doliu pentru Basarabia. Evreopa încearcă sodomizarea ultimului teritoriu românesc rămas nespurcat de pederaşti

  1. Mosu Nervos zice:

    Unde sunteti romanilor? Unde v-ati ascuns?
    Va e frica?
    Cu a noastra dreapta credinta, va este frica de nimicurile acestei vieti?
    Haida de fratilor, treziti-va…

  2. legionarulortodox zice:

    Ce treziti-va……….? E o moleseala………placinta langa tine, telecomanda in mana………………ce sa iesi din casa mosu nervos? s a vazut cata lume a fot de cate ori am iesit ! Daca o sa cada si Moldova……………gata…………………!

  3. Pingback: BASARABIA: De la imperiul tarist la cel bolsevic, iar acum spre Europa sodomizata … « Saccsiv's Weblog

  4. un roman zice:

    Asta este lupta satanei! Sa strangem randurile in jurul bisericii(ortodoxe), sa ne pastram valorile neamului si sa nu mai toleram spurcaciunile uniunii evreopene! Sa marturisim pe Hristos asa cum au facut strabunii nostri! Sa nu fim tradatori si vanzatori de tara! Hai sa dam mana cu mana cei cu inima Romana!

  5. Actorul Vasile Butnaru zice:

    Basarabia este o Lacrima Latina in imensul Ocean al Grupului Slav.

  6. Basarabia Trebuie sa Revina in Comunitatea Latina!

  7. crestinul ortodox zice:

  8. crestinul ortodox zice:

    VREM UNIREA CU BASARABIA PENTRU ROMANIA MARE
    SI NU MAI VREM SA FIM IN UE si NATO !
    AFARA CU JIDANI si toti spurcatii CARE DORESC COTROPIREA ACESTEI TARI si COLONIALIZARE sa devenim pasalic de brussels !
    Granitele sa fie inchise si nu mai vrem cu fiarele antihristice ue si nato ce vor sa ne ia RESURSELE NATURALE DATE DE BUNUL DUMNEZEU PE ACEST PAMINT !
    VREM ROMANIA CEA MARE CU BASARABIA SI CU TOT CE ESTE AL ROMANIEI MARI …,
    DUMNEZEU SA FIE CU NOI ROMANII si CU ACEST PAMINT SFANT PE CARE STAM ,

    ROMANIA CEA MARE
    IN ALE EI HOTARE
    si nu slugi la straini
    nici argati In a NOASTRA TARA
    umili si ingenunchiati sa fim ,
    AMIN!

  9. crestinul ortodox zice:

  10. crestinul ortodox zice:

Spuneţi-vă părerea, respectând conţinutul articolului! (Mesajele ce nu corespund vor fi şterse!)

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s