Masoneria infiltrata in Ortodoxie: patriarhul ecumenist Bartolomeu al Constantinopolului impartasind masoni

Cu totii ne amintim cu tristete de fapta apostata a mitropolitului Corneanu care s-a „impartasit” la ereticii greco-catolici. Insa putem spune ca a tradat Ortodoxia doar printr-o gura de vin eretic, otrava pentru sufletul sau. Nu putem spune acelasi lucru si despre patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului care a pangarit cele sfinte, Trupul si Sangele  Mantuitorului, dandu-le lepadatilor de masoni din ordinul cavalerilor de Malta.

Ne intrebam: oare acest patriarh nu se situeaza singur inafara Ortodoxiei prin gestul apostat savarsit? Stiind hotararea (conform cu Sfintele Canoane) Sinodului Sfintei Biserici Ortodoxe Romane, prin care se caterisesc clericii ce savarsesc astfel de fapte, cum poate Sinodul BOR sa mai aiba comuniune cu acest patriarh apostat, care L-a vandut pe Hristos?  Nu sunt valabile Sfintele Canoane la fel in toata Ortodoxia? Oare cand vom spune STOP vanzarii lui Hristos? Nu este aceasta uraciunea pustiirii? Nu s-a ajuns la potirul comun cu ereticii? Vrem musai sa-l vedem si pe papa impartasindu-se in Biserica Ortodoxa?

Raspunsul vine de la Sfintii Parinti care striga intr-un glas: ANATEMA ecumenistilor!

Acest articol a fost publicat în ANTI-ECUMENISM și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

20 de răspunsuri la Masoneria infiltrata in Ortodoxie: patriarhul ecumenist Bartolomeu al Constantinopolului impartasind masoni

  1. Un pacatos zice:

    1. Şi a zis către ucenicii Săi: Cu neputinţă este să nu vină smintelile, dar vai aceluia prin care ele vin!
    2. Mai de folos i-ar fi dacă i s-ar lega de gât o piatră de moară şi ar fi aruncat în mare, decât să smintească pe unul din aceştia mici.

    Luca, cap. 17

  2. Dinu zice:

    Si cand se intorcea Avram , dupa infrangerea lui Kedarlaomer si a regilor uniti cu acela, i-a iesit inainte regele Sodomei in valea Save, care astazi se chiama Valea Regilor. Iar Melhisedec, regele Salemului, i-a adus PAINE si VIN. Melhisedec acesta era preotul Dumnezeului celui Preainalt. Si a binecuvantat Melhisedec pe Avram si a zis: <>. Si Avram i-a dat lui Melhisedec zeciuiala din toate. Iar regele Sodomei a zis catre Avram<>. Avram insa a raspuns regelui Sodomei:<< Iata ,imi ridic mana spre Domnul Dumnezeu cel Preainalt, Ziditorul cerului si al pamantului, Ca nici o ATA sau CUREA de incaltaminte nu voi lua din toate cate sunt ale tale, ca sa nu zici:<>. Zis-a Domnul Domnului Meu;<> Toiagul puteii Tale Ti-L va trimite Domnul din Sion, zicand<< Stapaneste in mijlocul vrajmasilor Tai. Cu Tine este poporul tau in ziua puteri Tale, intru stralucirile sfintilor Tai. <> . Juratu-S-a Domnul si nu-i va parea rau <>
    Iar pe cand mancau ei Iisus lund paine si binecuvantand, a FRANT si dand ucenicilor, a zis : Luati, mancati acesta este trupul Meu. Si luand paharul si multumind le-a dat , zicand ; Beti dintru aceasta toti, Ca acesta este Sangele Meu, al Legii celeii noi, care pentru multi se varsa spre iertarea pacatelor.

  3. Antonia zice:

    Eu il consider frate pe parintele Nichita, in schimb pe d-l George Roncea, nu.

    Nu este acelasi lucru daca ai aderat la o biserica pe stil vechi sau daca ai cazut in masonerie.

    Nu este acelasi lucru sa cauti solutii pentru Ortpdoxia noastra din exterior sau daca o tradezi din interior.

    Dumnezeu sa-l ajute pe parintele Nichita sa nu cada in mainile vrajmasilor Domnului si sa faca voia Sa oriunde se va afla.

    Sa nu uitam ca este posibil sa fie prigonit si acolo unde s-a dus.

    Cat despre masoni, acestia sunt multi chiar biserica. A cazut in masonerie ziaristul George Roncea, dar au cazut si preoti si ierarhi. Vai de noi, caci caci elitele noastre ne tarasc dupa ele. E corect sa le urmam?

    ,,De vedeai furul, alergai cu el si cu cel desfranat partea ta puneai.” spune psalmistul. (Psalmul 49, vs. 19). Cine este cel care vede furul si totusi alearga dupa el si tanjeste dupa avantajele de care acesta se bucura? Iata o intrebare la care trebuie sa raspundem fiecare cu mare sinceritate in aceste vremuri. Nu cumva sunt eu?

  4. ? zice:

    fratilor, ii va arde Arhanghelul cu sabia dreptatii pe indivizii astia, daca nu se vor pocai !

    marii masonei, iluminati, care „fac jocurile” si ne sfideaza pe noi ortodocsii, vor plange amarnic cand va veni ceasul si vor fi arsi de Dreptate…

    sa nu cadem in plasa asta, sa nu ii uram…asa e, sa ne rugam Domnului sa ii lumineze pe toti…desi e greu, eu inca nu am ajuns la nivelul sa iubesc vrajmasii…din contra, cand ii vad cum ne sfideaza, imi vine sa…mai departe nu mai zic…

    Dumnezeu sa ne lumineze mintile si sufletele la toti!

  5. MARIAN zice:

    Popa nebun si bun de legat..

  6. Dinu zice:

    Taina preotiei este o taina mare si foarte adanca, uni preoti ,fiind, nu intaleg starea lor si misiunea lor sfanta si jertfelnica, ca si preot al Lui Dumnezeu viata ta nu mai este a ta ci a Lui Dumnezeu si a celor pe care ii pastoresti si pentru care iti pui sufletul tau in lupta , iti pui sufletul tau pe altar ,oricand sabia (Lumina) Duhului Sfant poate sa treaca prin tine, pentru a omora cea ce nu este de la Dumnezeu, oare nu murea Arhiereul daca umbla fara de bagare de seama , fara vrednicie in Sfanta Sfintelor? cu sfoara il trageau afara de murea si cei ce il scoteau erau si ei cu bagare de seama ca nu cumva sa moara si ei. Oare nu Arhiereul trebuie sa poarte peptarul dreptatii?????””Sa pui in pieptarul judecatii Urim si Tumim, care sa fie pe inima lui Aaron, cand se va infatisa el inaintea Domnului. Astfel, Aaron va purta necurmat pe inima lui judecata copiilor lui Israel, cand se va infatisa inaintea Domnului” Lucrurile acestea sunt greu de interpretat zice Apostolul pentru ca ne-am facut greoi la minte, suntem copii neintarcati (ne crescuti), care avem din nou nevoie de laptele duhovnicesc, si ca cineva sa sufere din nou chinurile nasterii pentru recuperarea noastra , sa ne putem impartasi din nou de dulceata lui Hristos. Ce am face oare noi de nu am mai avea cate un batran mai imbunatatit duhovniceste??, care sa ne recastige la dreapta noastra credinta.

  7. Dinu zice:

    Inradevar nu ne putem purta oricum in fata lui Dumnezeu, nu ne putem purta oricum in fata celor Sfinte, nu ne putem juca cu Trupul si Sangele lui Hristos, imapartasirea cu Sfanta Impartasanie implica automat moartea si invierea noastra, Domnul Iisus a murit de aia il si numim Hristos ca a si inviat fiind aprobat de catre Tatal ca fiind vrednic sa ia puterea si guvernarea intregului Univers , singurul vredinic sa deschida pecetile si secretele intregului univers nu doar pe pamant ci si in cer si mai presus de cerurile cerurilor , ca in fata Tronului Lui Dumnezeu care le-a facut pe toate S-a dus cu propriul Lui sange, ca sa ne rascumpere pe noi in cortul acela ne facut de mainii omenesti. Cat de scumpe ne sant Sfintele Scripturi si cat de puternic ne este nou , noul legamant , numai sa citim capitolul 17 din Evanghelia lui Ioan, sa vedem cu cine avem deaface cand e vorba de Mantuitorul nostru, cat de adanci sunt Cuvintele Lui si cat de pretioase fagaduinti ne-a dat noua. Off simti ca se opreste respirati in tine.

  8. Dinu zice:

    Atunci cand le citesti.

  9. Mos Ioan zice:

    Patriarhul ecumenist Bartolomeu al Constantinopolului este un tradator al Ortodoxiei si trebuie îndepartat de a mai savârsi Sfintele Taine.
    Sper sa se gaseasca un Om curajos sa-l traga de barba si sa-l scoata din Biserica Domnului.
    Acest patriarh tradator si ticalos este sustinut de francmasoneria internationala ca si patriarhul tradator-ticalos Daniel din Deal.

  10. Mos Ioan zice:

    @?

    Subscriu.Ai dreptate.

    Profit sa-ti raspund la un comentariu postat la un articol al Parintelui Mihai Valica în legatura cu Calendarul.
    Sunt de acord cu tine, este bine sa fii anti Cip, anti Sistem, etc., dar daca nesocotesti Poruncile Domnului si Mântuitorului nostru Iisus Hristos, cum vei putea trai?
    Stii foarte bine ca Dumnezeu ne-a poruncit sa muncim 6(sase) zile, iar a saptea zi sa mergem la Sf.Biserica si sa ne odihnim.
    „Preanefericitul” din Dealul Patriarhiei, prin noul Calendar, doreste sa ne odihnim sâmbata………adica sa tinem sabatul cu prietenii lui jidovi……..
    Reciteste, te rog, comentariile mele si ale tale de la articolul respectiv, si reflecteaza putin…………
    Ai un temperament coleric……….si eu la fel…………

    Ce parere ai de caderea ziaristului George Roncea în plasa masoneriei? Cumplita ratacire! Oare cu ce l-au atras?
    Unul care a fost batut crunt, de minerii lui Ion Ilici Iliescu si ai lui Petre Roman ( jidov), acum a devenit frate cu satrapii Poporului Român. Mare enigma!

  11. Cezar Ungureanu zice:

    aceeasi atitudine am avut-o si eu pana la urmatoarea chestiune. unde scrie ca oridinul cavalerilor de malta este desorginte masonic ?

  12. admin zice:

    cavalerii de malta slujesc antihristului de papa.. iar Vaticanul este un cartier de loji masonice..

  13. Pingback: PROCLAMAŢIA monahilor ortodocşi români, către binecredinciosul popor ortodox român, Sfântului Sinod şi întregii Biserici Ortodoxe de pretutindeni « Ortodox liber – Nihil sine Deo

  14. Catolic zice:

    eu sunt catolic si am legaturi cu Vaticanul vaticanul nu este un cartier al masoneriei de ce dau eu un motiv Masoneria şi Biserica Catolică se află la un pas de război în Mexic si in Irlanda. Masoneria este pe fata contra si impotriva Vaticanului si Bisericii Catolice Papa benedict este atacat de masonerie.

  15. Catolic zice:

    masoneria in plus este infiltrata in biserica ortodoxa si biserica catolica daca atacam pe patriarhul daniel sau pe papa benedict al 16 nu rezolvam nimica daca nu avem dovezi.

  16. admin zice:

    @Catolic
    tot acest razboi este de fatada.. loji masonice se afla pe fiecare strada din Vatican.. papa Ratzinger poarta insemnul statului iudeo-masonic Israel, steua lui David, pe coiful sau.

  17. Catolic zice:

    Administrator eu sunt prieten cu papa Benedict al 16 loji masonice nu sunt la vatican dar ca masoneria este infiltrata la vatican posibil dar nu 100% 50% da.io cunosc preotii care nus masoni de exemplu unchiul meu preot catolic nu suntem cu toti masoni masoneria a promis razboi Vaticanului de mult timp de ce crezi ca biserica catolica si biserica ortodoxa sau despatit in 1054 francmasoneria sa bagat in biserica adevarata si nu stim.

  18. Catolic zice:

    sa sti un singur lucru noi care nu suntem masoni vrem sa ii dam afara pe masonii de la vatican.

  19. constantin zice:

    masonii sunt dusmanii poporului roman si ai credintei stramosesti hulitorii lui Dumnezeu ,luptatori impotriva lui Dumnezeu.cine se face mason se leapada de dreapta credinta ortodoxa si se uneste cu satana.acestia sunt condusi de fortele oculte din occident cu scop sa distruga credinta ortodoxa.blestematii de bilderbergi vor sa ne distruga .toata lumea tace ,patriarhul tace ,ierarhii tac.ma intreb ne mai doreste cineva binele, mai predica cineva in biserica despre pericolul care ne paste.parca am fi orbii.deja a inceput prigoana fratilor.ne lepadam de credinta fara sa ne dam seama .daca vedeti ca lumea tace cercetati scripturile cu evlavie si sinceritate si Dumnezeu vazand smerenia voastra va va lumina nu mai asteptati de la altii invataturi ca nu le veti dobandi .mantuirea este individuala.cine se leapada de a predica adevarul in biserica ,de pericolul care ne paste cu unirea bisericilor adica ecumenismul cel eretic se leapada de Hristos.ecumenismul este produsul masoneriei.sonii sunt dusmanii poporului roman si ai credintei stramosesti hulitorii lui Dumnezeu ,luptatori impotriva lui Dumnezeu.cine se face mason se leapada de dreapta credinta ortodoxa si se uneste cu satana.acestia sunt condusi de fortele oculte din occident cu scop sa distruga credinta ortodoxa.blestematii de bilderbergi vor sa ne distruga .toata lumea tace ,patriarhul tace ,ierarhii tac.ma intreb ne mai doreste cineva binele, mai predica cineva in biserica despre pericolul care ne paste.parca am fi orbii.deja a inceput prigoana fratilor.ne lepadam de credinta fara sa ne dam seama .daca vedeti ca lumea tace cercetati scripturile cu evlavie si sinceritate si Dumnezeu vazand smerenia voastra va va lumina nu mai asteptati de la altii invataturi ca nu le veti dobandi .mantuirea este individuala.cine se leapada de a predica adevarul in biserica ,de pericolul care ne paste cu unirea bisericilor adica ecumenismul cel eretic se leapada de Hristos.ecumenismul este produsul masoneriei.MĂRTURISIREA DE CREDINŢĂ ÎMPOTRIVA ECUMENISMULUI

    Pagina iniţială \ \ Ecumenism \ Marturisirea de credinta impotriva ecumenismului

    Marturisirea de credinta impotriva ecumenismului

    SINAXA CLERICILOR ŞI MONAHILOR ORTODOCŞI DIN GRECIA
    APRILIE 2009

    Toţi cei care prin harul lui Dumnezeu am crescut în dogmele cele binecinstitoare şi urmăm în toate Biserica cea Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească credem că:

    Singura cale mântuitoare pentru oameni[2] este credinţa în Sfânta Treime, în opera şi învăţătura Domnului nostru Iisus Hristos, care sunt continue în trupul Lui, Sfânta Biserică. Hristos este singura lumină adevărată[3]; nu există alte lumini care să ne lumineze, nici alte nume care pot să ne mântuiască: „Şi nu este întru alt întru nimic mântuire, pentru că nici nume este altul sub cer dat întru oameni, întru care trebuie să ne mântuim noi”[4]. Toate celelalte credinţe, toate religiile care ignoră şi nu-L mărturisesc pe Hristos „venit în trup”[5], sunt făcături omeneşti şi lucrurile diavolului[6], nu conduc la adevărata cunoaştere a lui Dumnezeu şi la naşterea din nou prin dumnezeiescul Botez, ci îi rătăcesc pe oameni şi îi conduc la pierzare. Noi, creştinii care credem în Sfânta Treime, nu avem acelaşi Dumnezeu cu nici o altă religie: nici cu aşa-numitele religii monoteiste (iudaismul şi islamul), care nu cred în Sfânta Treime.
    De două mii de ani, Biserica întemeiată de Hristos şi călăuzită de Sfântul Duh a rămas statornică şi neclintită în Adevărul mântuitor învăţat de Hristos, predat de Sfinţii Apostoli şi păzit de Sfinţii Părinţi. Nu a fost îngenuncheată de cumplitele prigoane ale iudeilor, iniţial, şi ale închinătorilor la idoli, mai apoi, în primele trei secole; a arătat o mulţime de martiri şi a ieşit biruitoare, dovedind originea ei dumnezeiască. După cum minunat spune Sfântul Ioan Gură de Aur: „Nimic nu este mai puternic decât Biserica… Dacă porţi război împotriva vreunui om, fie ai învins, fie ai fost învins; dar dacă porţi război împotriva Bisericii, vei fi învins fără să te dumireşti, căci Dumnezeu este mai tare decât toate”[7].

    După încetarea prigoanelor şi triumful Bisericii asupra vrăjmaşilor din afară, adică a iudeilor şi a închinătorilor la idoli, s-au înmulţit şi s-au împuternicit vrăjmaşii dinăuntru ai Bisericii. Au apărut diferite erezii, care au încercat să perimeze (răstoarne) şi să falsifice credinţa predanisită, aşa încât credincioşii să fie zăpăciţi şi să slăbească încrederea lor în adevărul evanghelic şi în cele încredinţate. Marele Vasilie schiţând situaţia bisericească, creată de erezia lui Arie, care a dominat timp de patruzeci de ani şi administrativ, zice: „Dogmele Părinţilor sunt dispreţuite, predaniile apostolice sunt socotite de nimic, invenţiile oamenilor mai noi înlumesc Bisericile; aşadar, oamenii nu mai teologhisesc, ci tehnologhisesc; înţelepciunea lumii are întâietate îndepărtând lauda Crucii. Păstorii sunt izgoniţi, iar în locul lor sunt introduşi lupi grei care sfârtecă turma lui Hristos”[8].

    Ce s-a întâmplat cu vrăjmaşii din afară, religiile, s-a întâmplat şi cu cei din interior, ereziile. Biserica – prin marii şi luminaţii Sfinţi Părinţi, a definit şi a îngrădit credinţa Ortodoxă prin hotărârile Sinoadelor Ecumenice şi Locale referitoare la anumite învăţături îndoielnice, dar şi prin conglăsuirea Părinţilor (consensus Patrum) asupra întregului de teme al credinţei. Suntem mai siguri când îi urmăm pe Sfinţii Părinţi şi nu mutăm hotarele pe care ei le-au aşezat. Cuvintele „Următori Sfinţilor Părinţi” şi „Nu muta hotarele pe care le-au aşezat Părinţii noştri” constituie o linie sigură de drum şi supapa de siguranţă a credinţei şi vieţuirii noastre ortodoxe. Prin urmare punctele de bază ale mărturisirii noastre sunt următoarele:

    1. Păzim neclintite şi nefalsificate toate cele legiuite de Sinoade şi de Părinţi. Primim toate câte ei le-au primit şi condamnăm toate câte ei le-au condamnat, ferindu-ne de contactul cu toţi cei care inovează în chestiunile credinţei. Noi nici nu adăugăm, nici nu desfiinţăm vreo învăţătură, nici nu o schimbăm. Sfântul Ignatie al Antiohiei, purtătorul de Dumnezeu, scria deja în Epistola sa către Sfântul Policarp al Smirnei: „Tot cel ce se pronunţă împotriva celor hotărâte, chiar dacă ar fi vrednic de crezare, chiar dacă ar posti, chiar dacă ar trăi în feciorie, chiar dacă ar face minuni, să-ţi fie lup în piele de oaie, care lucrează stricarea oilor”. Sfântul Ioan Gură de Aur, tâlcuind cuvântul Apostolului Pavel: „Dacă cineva va binevesti vouă, altceva decât aţi primit, să fie anatema”, observă că Apostolul „nu a zis că dacă propovăduiesc împotrivă sau leapădă totul, ci chiar şi ceva foarte mic dacă v-ar binevesti în afara celor primite, chiar dacă de întâmplare vor fi mişcaţi, anatema să fie”[9]. Sinodul al VII-lea Ecumenic, proclamând hotărârile lui împotriva iconomahilor către clericii din Constantinopol, scrie: „Am urmat Predaniei Bisericii Universale şi nu am făcut nici destindere (scoatere), nici prisosinţă (adaos), ci învăţându-ne apostoliceşte, ţinem Predaniile pe care le-am primit, primind şi îmbrăţişând întotdeauna câte Sfânta Biserică Universală de la începutul vremurilor a primit oral şi prin scris… Căci adevărata şi prea dreapta judecată a Bisericii nu acceptă nimic a înnoi în ea, nici a face vreo scoatere. Drept aceea, noi, urmând legilor părinteşti şi primind harul de la unicul Duh, am păzit toate cele ale Bisericii fără a tăia sau a împuţina cu ceva”[10].
    Împreună cu Sfinţii Părinţi şi cu Sfintele Sinoade lepădăm şi anatematizăm toate ereziile care s-au ivit în cursul istoric al Bisericii. Dintre ereziile vechi, care supravieţuiesc până azi, condamnăm arianismul (supravieţuieşte la minciuno-martorii lui Iehova) şi monofizitismul, cel radical al lui Eutihie şi cel moderat al lui Sever şi Dioscor, conform hotărârilor Sinodului IV Ecumenic de la Calcedon şi învăţăturii hristologice a marilor Sfinţi Părinţi şi Dascăli, precum a Sfântului Maxim Mărturisitorul, a Sfântului Ioan Damaschinul, a Marelui Fotie şi a imnelor din cult.

    2. Proclamăm că papismul (romano-catolicismul – n.tr.) este pântecele ereziilor şi al rătăcirilor. Învăţătura despre „Filioque”, adică a purcederii Sfântului Duh şi de la Fiul, este contrară celor pe care Însuşi Hristos le-a învăţat despre Sfântul Duh. Întreaga ceată a Părinţilor – şi în sinoade şi în parte – consideră papismul ca erezie, pentru că în afară de Filioque, a introdus o mulţime de alte rătăciri, precum primatul şi infailibilitatea papei, azima, focul curăţitor, imaculata concepţie a Născătoarei de Dumnezeu, graţia creată, răscumpărarea iertărilor (indulgentiae); a schimbat aproape toată învăţătura şi practica în legătură cu Botezul, Mirungerea, Dumnezeiasca Euharistie şi celelalte taine şi a transformat Biserica într-un stat lumesc.
    Papismul actual s-a abătut mult mai mult decât papismul medieval de la învăţătura Bisericii, aşa încât el nu mai constituie continuarea vechii Biserici Apusene. A introdus o mulţime de noi exagerări în „mariologie”, precum învăţătura despre Născătoarea de Dumnezeu ca „împreună-mântuitoare” (corredemptrix) a neamului omenesc. A încurajat „Mişcarea Harismatică” a grupărilor protestante, chipurile pnevmato-centrice. A înfiat metode spirituale orientale de rugăciune şi meditaţie. A introdus noi inovaţii în dumnezeiescul cult, precum corurile şi orgile muzicale. A prescurtat şi distrus cu totul Dumnezeiasca Liturghie. În spaţiul Ecumenismului a pus bazele religiei mondiale (pan-religia), recunoscând prin Conciliu II Vatican „viaţa duhovnicească” a celor de alte religii. Minimalismul dogmatic a condus şi la o împuţinare a cerinţelor morale, dată fiind legătura dintre dogmă şi morală, având ca urmare căderile morale ale înalţilor prelaţi şi dezvoltarea între clerici a deviaţiilor morale ale homosexualităţii şi ale pedofiliei[11]. Continuând să susţină „Uniaţia”, această caricatură a Ortodoxiei, prin care ca printr-un cal troian îi înşeală şi îi atrage pe credincioşi, torpilează dialogul şi demistifică aşa-numitele sincere dispoziţii pentru unire.
    În general, există o schimbare radicală a papismului şi o întoarcere spre protestantism după Conciliul II Vatican, precum şi o înfiere a unor diferite mişcări „spirituale” ale „Noii Ere”.
    Conform Sfântului Simeon al Tesalonicului – Mistagogul, papismul a a provocat Bisericii cea mai mare stricăciune din câte au provocat toate ereziile şi schismele împreună. Noi ortodocşii avem comuniune cu papii dinainte de schismă şi pe mulţi papi îi sărbătorim ca sfinţi. Papii după schismă sunt eretici; au încetat să mai fie succesori în tronul Romei, nu au succesiune apostolică, pentru că nu au credinţa Apostolilor şi a Părinţilor. Din acest motiv, pe orice papă „nu doar că nu-l avem în comuniune, dar îl numim şi eretic”. Din cauza blasfemiei împotriva Sfântului Duh prin învăţătura despre Filioque, L-au pierdut pe Sfântul Duh, iar toate la ei sunt lipsite de har. Nici o taină a lor nu este validă după Sfântul Simeon. „Deci blasfemiază inovatorii şi departe de Duhul sunt, blasfemiind împotriva Duhului Sfânt, şi cu desăvârşire nu este întru ei Duhul Sfânt; pentru care şi cele ale lor sunt fără har, după cum harul Duhului l-au nesocotit şi l-au subminat… pentru care şi Duhul Sfânt nu se află întru ei, şi nimic duhovnicesc întru ei şi toate cele de la ei sunt goale şi noi şi contrarii Predaniei dumnezeieşti”[12].

    3. Aceleaşi sunt valabile, într-un mai mare grad, pentru Protestantism, care ca un copil al papismului a moştenit multe erezii, iar pe de altă parte a adăugat mult mai multe; respinge Predania, acceptând doar Sfânta Scriptură (sola Scriptura), pe care o răstălmăceşte; desfiinţează Preoţia ca Har tainic special, cinstirea Sfinţilor şi a icoanelor; subestimează persoana Născătoarei de Dumnezeu; respinge monahismul; din Sfintele Taine acceptă doar Botezul şi Dumnezeiasca Euharistie, denaturând şi în acestea învăţătura şi practica Bisericii; învaţă predestinaţia absolută (calvinism) şi îndreptarea (mântuirea) doar prin credinţă, iar, în cele din urmă, partea lui „progresistă” a introdus preoţia femeilor şi căsătoria homosexualilor, pe care îi primeşte şi în Preoţie. Însă, în principal, este absentă eclesiologia, pentru că nu există sensul de Biserică, aşa cum îl deţine Predania Ortodoxă.

    4. Unica modalitate de restabilire a comuniunii noastre cu ereticii este proclamarea rătăcirii în ceea ce-i priveşte şi pocăinţa, aşa încât să fie o adevărată unire şi pace; unire cu adevărul şi nu cu rătăcirea şi cu erezia. Pentru încorporarea ereticilor în Biserică, acrivia canonică pretinde primirea lor prin Botez. „Botezul” lor anterior, săvârşit în afara Bisericii, fără întreita afundare şi ridicare a celui ce se botează în apa sfinţită printr-o rugăciune specială şi de către un preot neortodox, nu este botez. Sunt lipsiţi de Harul Sfântului Duh, care nu există în cadrul schismelor şi ereziilor, şi, prin urmare, nu avem nimic comun care să ne unească, precum zice Marele Vasile: „Cei ce s-au lepădat de Biserică n-au mai avut harul Duhului Sfânt peste ei, căci a lipsit comunicarea prin întreruperea succesiunii…cei ce s-au rupt, devenind mireni, n-au avut nici putere de a boteza, nici de a hirotoni; nici nu puteau da altora harul Duhului Sfânt, de la care ei au căzut”[13].
    Pentru aceasta este netemeinică şi nesigură noua încercare a ecumeniştilor de a impune concepţia că avem botez comun cu ereticii, şi pe inexistenta unitate baptismală să susţină unitatea Bisericii, care există – chipurile – acolo unde există botezul[14]. Însă cineva intră în Biserică şi devine membru al ei, nu prin orice botez, ci prin singurul şi unicul Botez săvârşit de preoţii care au Preoţia Bisericii.

    5. Atâta vreme cât ereticii continuă să rămână în rătăcire, respingem comuniunea cu ei, şi în mod deosebit rugăciunile în comun. Sfintele Canoane, în întregul lor, interzic nu doar coliturghisirile şi rugăciunile în comun în biserici, ci şi simplele rugăciuni în comun în spaţii private. Poziţia severă a Bisericii vis-a-vis de eretici provine dintr-o adevărată iubire şi dintr-un sincer interes pentru mântuirea lor şi dintr-o grijă pastorală ca nu cumva credincioşii să fie atraşi în vreo erezie. Cine iubeşte, arată adevărul, nu-l lasă pe celălalt în minciună; altfel, iubirea, concordia şi pacea cu el sunt prefăcute şi false. Există un război bun şi o pace rea. „Căci mai vrednic de laudă este un război decât o pace care desparte de Dumnezeu” – spune Sfântul Grigorie Teologul[15]. Şi Sfântul Ioan Gură de Aur recomandă: „Dacă vezi că se vatămă buna-cinstire, nu da întâietate împăcării în detrimentul adevărului, ci împotriveşte-te cu vitejie până la moarte… netrădând nicidecum adevărul”. Iar în altă parte recomandă accentuând: „Să nu acceptaţi nici o dogmă nouă sub pretextul iubirii”[16]. Această poziţie a Părinţilor şi-a însuşit-o şi marele luptător şi mărturisitor al Credinţei Ortodoxe înaintea latinilor, Sfântul Marcu al Efesului Evghenicul, care îşi încheie propria Mărturisire de Credinţă la Florenţa prin următoarele cuvinte: „Toţi Dascălii Bisericii, toate Sinoadele şi toate Dumnezeieştile Scripturi ne sfătuiesc să fugim de cei cu cugetă diferit (cu alte credinţe) şi a sta departe de împărtăşirea cu ei. Deci, să dispreţuiesc eu toate acestea, şi să urmez celor care sub pretenţiozitatea unei păci fabricate poruncesc unirea? Celor care au violat sfântul şi dumnezeiescul Simbol şi Îl introduc pe Fiul ca a doua cauză a Sfântului Duh? Căci celelalte ale dezaxaţiilor lor le las, avându-le pe cele de acum, dintre care şi un singur lucru era suficient, ca noi să ne fi despărţit de ei. Să nu pătimim aceasta niciodată, Mângâietorule Bune, şi fă să nu mă depărtez niciodată de credinţa faţă de care sunt dator, ci, ţinând învăţătura Ta şi a fericiţilor bărbaţi insuflaţi de Tine, să mă adaug părinţilor mei, ducând de aici, dacă nu altceva, măcar buna-cinstire”[17].

    6. Până la începuturile secolului XX, Biserica a avut în mod ferm şi constant o poziţie de respingere şi de osândire în faţa tuturor ereziilor, precum este clar formulată în Sinodiconul Ortodoxiei, care se citeşte în Duminica Ortodoxiei. Se anatematizează ereziile şi ereticii, fiecare în mod particular; iar ca să nu rămână niciuna în afara anatemei, la sfârşit există o anatematismă generală: „Tuturor ereticilor anatema”.
    Din păcate, această poziţie unică, fermă şi neoscilantă a Bisericii de până la începutul secolului XX a început treptat să fie abandonată, după Enciclica emisă de Patriarhia Ecumenică în 1920 „Către Bisericile lui Hristos de pretutindeni”, care, pentru prima oară, caracterizează în mod oficial ereziile ca biserici, care nu sunt înstrăinate de Biserică, ci sunt casnice (intime) şi rude. Recomanda „să se reaprindă şi să se întărească înainte de toate iubirea între Biserici, neconsiderându-ne unele pe altele ca străine şi ale celorlaţi, ci rudenii şi apropiate (casnice) în Hristos şi împreună-moştenitoare şi in corpore ale făgăduinţei lui Dumnezeu în Hristos”[18].
    Se deschise deja drumul pentru înfierea, constituirea şi dezvoltarea în spaţiul Bisericii Ortodoxe a ereziei Ecumenismului, această panerezie, iniţial o invenţie protestantă, iar acum avizată şi de catolici, erezie care înfiază şi legiferează toate ereziile ca biserici şi atacă dogma despre Biserica cea Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească Biserică. Mai mult, a fost dezvolată, se învaţă şi se impune de către Patriarhi şi episcopi o noua dogmă despre Biserică, o nouă eclesiologie. Conform acesteia, nici o Biserică nu este îndreptăţită să-şi revendice exclusiv pentru ea caracterul de Biserică universală şi adevărată. Fiecare este un fragment, o parte, dar nu Biserica întreagă. Toate împreună constituie Biserica.
    Toate hotarele (definiţiile) pe care le-au pus Părinţii au căzut; nu mai există nici o linie de definire şi de demarcaţie între erezie şi Biserică, între adevăr şi rătăcire. Şi ereziile sunt biserici, şi desigur multe, precum cea papală (catolică), se consideră acum ca biserici surori, cărora împreună cu noi Dumnezeu le-a încredinţat grija pentru mântuirea oamenilor[19]. Există şi în cadrul ereziilor harul Atotsfântului Duh, drept pentru care şi botezul lor, precum şi toate celelalte taine sunt valide. Toţi câţi s-au botezat, oricărei erezii ar aparţine, sunt mădulare ale trupului lui Hristos, ale Bisericii. Blestemele şi anatemele sinoadelor nu mai sunt valabile şi trebuie radiate din cărţile liturgice. Ne-am adăpostit în „Consiliul Mondial al Bisericilor” şi ne-am vândut substanţial – şi aceasta doar prin aderarea noastră – propria conştiinţă de sine eclesiologică. Am desfiinţat dogma despre Biserica cea Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească Biserică, dogma despre „un (singur) Domn, o (singură) credinţă, un (singur) Botez”[20].

    7. Acest sincretism intercreştin, a fost dezvoltat acum şi într-un sincretism interreligios, care pune semnul egal între toate religiile şi theosevia, cinstirea de Dumnezeu cea una, de-Dumnezeu-descoperită în Hristos, cunoştinţa dumnezeiască şi viaţa în Hristos. Este atacată, în consecinţă, nu doar dogma despre Biserica cea Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească în relaţie cu ereziile, ci şi dogma de căpetenie despre unica Revelaţie în lume şi unica mântuire a oamenilor prin Iisus Hristos în relaţie cu religiile lumii. Este cea mai mare rătăcire, cea mai mare erezie din toate veacurile.

    8. Noi credem şi mărturisim că doar în Hristos există posibilitatea mântuirii. Religiile lumii şi ereziile duc la pierzare. Biserica Ortodoxă nu este doar Biserica adevărată; este Biserica cea Una. Doar ea a rămas fidelă Evangheliei, Sinoadelor şi Părinţilor, şi, prin urmare, doar ea reprezintă adevărata Biserică Universală a lui Hristos. După Cuviosul Stareţ Iustin Popovici, Ecumenismul este numele comun pentru falsele biserici ale Europei Apusene. Numele lor comun este panerezia[21].
    Această panerezie a fost primită de mulţi patriarhi, arhiepiscopi, episcopi, clerici, monahi şi laici dintre ortodocşi. O învaţă „cu capul descoperit”, a aplică şi o impun în practică, împărtăşindu-se în felurite chipuri cu ereticii, prin rugăciuni în comun, schimb de vizite, colaborări pastorale, aşezându-se radical pe ei înşişi în afara Bisericii. Poziţia noastră inspirată de hotărârile canonice sinodale şi de exemplul Sfinţilor este evidentă. Fiecare trebuie să-şi ia în serios responsabilităţile sale.

    9. Desigur că există şi responsabilităţi colective, iar în principal cele ale Ierarhilor şi teologilor noştri cu mentalitate ecumenistă în faţa pleromei ortodoxe şi a turmei lor. Acestora le declarăm întru frica lui Dumnezeu şi cu iubire că această poziţie a lor şi deschiderile lor în activităţile ecumeniste sunt condamnabile din orice parte am privi, pentru că:

    a) pun la îndoială realmente Credinţa şi Predania noastră ortodox-patristică;
    b) seamănă îndoială în inimile turmei şi îi clatină pe mulţi, conducându-i spre divizare şi schismă şi
    c) atrag o parte a turmei în rătăcire şi prin aceasta într-un dezastru duhovnicesc.

    Proclamăm, aşadar, că din aceste motive, cei care se mişcă în această iresponsabilitate ecumenistă, oricare ar fi poziţia pe care o ocupă în Organismul Ecleziastic, se opun Predaniei Sfinţilor noştri şi, în consecinţă, sunt în opoziţie cu ei.

    De aceea, poziţia lor trebuie osândită şi respinsă de către întregul Ierarhilor şi al poporului credincios.

    Câţi dintre clerici, monahi, monahii şi laici doresc să participe la această mică consemnare a mărturisirii ortodoxe pot să declare aceasta scriind: „Sunt de acord cu Mărturisirea de Credinţă împotriva Ecumenismului şi semnez”. Să trimită însă spre informare şi numele lor complet, precum şi identitatea lor clericală, monahală sau profesională, localitatea şi ţara la adresa: Περιοδικό «ΘΕΟΔΡΟΜΙΑ» Τ.Θ. 1602, 541 24 ΘΕΣΣΑΛΟΝΙΚΗ. fax:2310.276590 sau pe e-mail la: palimpce@otenet.gr
    Numele clericilor, moanhilor, monahiilor şi laicilor care au semnat textul Mărturisirii puteţi să le vedeţi făcând click aici.

    Mărturisirea de credinţă este semnată de următorii în mod doveditor şi verificabil. Au semnat-o şi o vor semna mult mai mulţi:

    Mitropolitul Serafim al Kitherei şi Antikitherei
    Mitropolitul Cosma al Etoliei şi Akarnaniei
    Mitropolitul Serafim al Pireului
    Mitropolitul Ieremia al Gortinei şi Megalopolisului
    Arhimandritul Iosif, Igumenul Sfintei Mănăstiri Xiropotamu, Sfântul Munte
    Protoiereul Gheorghios Metallinos, profesor emerit al Şcolii Universitare de Theologie din Athena
    Protoiereul Theodoros Zisis, profesor emerit al Şcolii Universitare de Theologie din Thessalonic
    Arhimandritul Marcu Manolis, proistamen (conducător) duhovnicesc al „Uniunii Orthodoxe Pan-Ellinice”
    Arhimandritul Athanasie, Igumenul Sfintei Mănăstiri Stavrovunion, Cipru
    Arhimandritul Timothei Sakkas, Igumenul Sfintei Mănăstiri Parakliti, Oropos
    Arhimadritul Chiril Kehaghioglu, Igumenul Sfintei Mănăstiri Pantokrator, Melissohori, Langadas
    Arhimandritul Sarandie Sarandos, parohul Sfintei Biserici a Adormirii Născătoarei-de-Dumnezeu, Amarusion
    Arhimandritul Maxim Karavas, Igumenul Sfintei Mănăstiri a Sfintei Paraschevi, Milohori, Ptolemais
    Arhimandritul Grigorie Haginikolau, Igumenul Sfintei Mănăstiri a Sfintei Treimi, Ano Ghazea, Volos
    Arhimandritul Athanasie Anastasiu, Igumenul Sfintei Mănăstiri Marea Meteoră
    Arhimandritul Theoclit Volkas, Igumenul Sfintei Sihăstrii a Sfântului Arsenie Cappadokianul, Halkidiki
    Arhimandritul Hrisostom, Igumenul Sfintei Chinovii a Cuviosului Nicodim, Pentalofos, Gumenissa
    Arhimandritul Theodor Diamantis, Igumenul Sfintei Mănăstirii Panaghia Molivdoskepasti, Koniţa
    Arhimandritul Palama Kirillides, Igumenul Sfintei Mănăstiri a Naşterii Maicii Domnului, Kallipetra, Veria
    Arhimandritul Lavrentie Gratsias, Sfânta Mitropolie a Florinei, Prespei şi Eordeei
    Arhimandritul Meletie Vadrahanis, Sfânta Mitropolie a Florinei, Prespei şi Eordeei
    Arhimandritul Pavel Dimitrakopulos, Sfânta Mănăstire a Schimbării la Faţă a Mântuitorului, Muţiala, Veria
    Arhimandritul Ignatie Kalaitsopulos, Sfânta Mănăstire a Sfinte Paraschevi, Milohori, Ptolemais
    Arhimandritul Simeon Gheorghiades, Sfânta Mănăstire a Sfintei Treimi, Ano Ghazea, Volos
    Arhimandritul Augustin Siarras, Sfânta Mănăstire a Sfintei Treimi, Ano Ghazea, Volos
    Arhimandritul Amvrosie Ghionis, Sfânta Mănăstire a Sfintei Treimi, Ano Ghazea, Volos
    Gheronda (stareţul) Grigorie Ieromonahul, Sfânta Sihăstrie a Daniileilor, Katunakia, Sfântul Munte
    Gheronda (stareţul) Evstratie Ieromonahul, Sfânta Mănăstire Marea Lavră, Sfântul Munte
    Gheronda (stareţul) Filipp Ieromonahul, Coliba Marelui Athanasie, Mănăstirea Sfânta Anna Mică, Sfântul Munte
    Ieromonahul Athanasie, Sfânta Sihăstrie a Daniileilor, Katunakia, Sfântul Munte
    Ieromonahul Nicodim, Sfânta Sihăstrie a Daniileilor, Katunakia, Sfântul Munte
    Ieromonahul Nifon, Sfânta Sihăstrie a Daniileilor, Katunakia, Sfântul Munte
    Ieromonahul Hrisosotom Kartsonas, Coliba Sfântului Gheorghe, Mănăstirea Sfânta Anna Mică, Sfântul Munte
    Ieromonahul Onufrie, Coliba Cinstitului Înainte-mergător, Sfântul Schit al Sfintei Anna, Sfântul Munte
    Ieromonahul Hrisanth, Coliba Cinstitului Înainte-mergător, Sfântul Schit al Sfintei Anna, Sfântul Munte
    Ieromonahul Azaria, Coliba Cinstitului Înainte-mergător, Sfântul Schit al Sfintei Anna, Sfântul Munte
    Ieromonahul Gavriil, Sf. Chilie Panaghia Gorgoepikoos, Sfânta Mănăstire Pantokrator, Sfântul Munte
    Ieromonahul Panteleimon, Sf. Chilie a Sfântului Panteleimon, Sfânta Mănăstire Pantokrator, Sfântul Munte
    Ieromonahul Tihon, Sf. Sihăstrie Pantokrator, Melissohori
    Protoiereul Lambros Fotopulos, parohul Sfintei Biserici a Sfântului Cosma Etolul, Amarusion, Attica
    Protoiereul Ioannis Fotopulos, parohul Sfintei Biserici a Sfintei Paraschevi, Attica
    Protoiereul Athanasios Minas, Lutraki, Corinthia
    Protoiereul Eleftherios Palamas, Sfântul Hristofor, Ptolemais
    Protoiereul Konstantinos Migdalis, parohul Sf. Biserici a Sfântului Constantin, Volos
    Protoiereul Photios Vezinias, profesor, Sfânta Mitropolie a Lagadasului
    Protoiereul Antonios Vusdekis, parohul Sf. Biserici a Sfântului Nicolae, Nikea, Pireu
    Preotul Dionisios Tatsis, pedagog, Koniţa
    Preotul Dimitros Psarris, parohul Sf. Biserici a Atotputernicilor Arhangheli, Sesklon, Aesonia
    Preotul Efthimios Antoniades, Sfânta Mitropolie a Larisei
    Preotul Anastasios Gotsopulos, parohul Sf. Biserici a Sfântului Nicolae, Patre
    Preotul Gheorghios Papagheorghiu, Sfânta Mitropolie a Dimitriadei
    Preotul Peter Hirsch, Petrokerasa, Halkidiki
    Preotul Theophanis Manuras, parohul Sf. Biserici a Sfântului Athanasie, Velestino, Magnesia
    Ierodiaconul Theológ Kostopulos, Sf. Mănăstire a Sfintei Treimi, Ana Ghazea, Volos
    Preotul Pashalis Ghinudis, Sfânta Mitropolie a Larisei
    Preotul Gheorghios Diamantopulos, Lavrion, Sfânta Mitropolie a Mesogeei
    Preotul Vasilios Kokolakis, parohul Sf. Biserici a Cinstitei Cruci, Holarghos, Attica
    Preotul Petros Pantazis, parohul Sf. Biserici a Schimbării la Faţă, Halandriu
    Ierodiacon Iraclidie Kleanthus, Sfânta Mitropolie a Tamasei
    Ierodiacon Antonie, Sfânta Sihăstrie Pantokrator, Melissohoriu
    Gheronda (stareţul) Theolipt Monahul, Coliba Cinstitului Înainte-mergător, Sf. Schit al Sfintei Anna, Sfântul Munte
    Gheronda (stareţul) Gavriil Monahul, Chilia Sfântului Hristodul, Karies, Sfântul Munte
    Gheronda (stareţul) Ilarion Monahul, lângă Arsanaua Konstamonitului, Sfântul Munte
    Gheronda (stareţul) Daniil Monahul, Sf. Sihăstrie a Daniileilor, Katunakia, Sfântul Munte
    Gheronda (stareţul) Acachie Monahul, Sf. Sihăstrie a Daniileilor, Katunakia, Sfântul Munte
    Gheronda (stareţul) Ştefan Monahul, Sf. Sihăstrie a Daniileilor, Katunakia, Sfântul Munte
    Gheronda (stareţul) Pavel Monahul, Sf. Chilie a Sfinţilor Apostoli, Schitul Xenofont, Sfântul Munte
    Gheronda (stareţul) Onufrie Monahul, Sf. Chilie a Naşterii Maicii Domnului, Sf. Mănăstire Pantokrator, Sfântul Munte
    Gheronda (stareţul) Nectarie Monahul, Sf. Chilie Izvorul Tămăduirii, Sf. Mănăstire Kutlumusiu, Sfântul Munte
    Gheronda (stareţul) Isaac Monahul, Sf. Chilie a Zămislirii Născătoarei-de-Dumnezeu, Sf. Mănăstire Stavronikita, Sfântul Munte
    Monahul Arsenie Vliagoftis, Sf. Sihăstrie a Sfântului Arsenie Cappadokianul, Halkidiki
    Monahul Gheorghie, Sf. Chilie a Naşterii Maicii Domnului, Sf. Mănăstire Pantokrator, Sfântul Munte
    Monahul Hristofor, Sf. Chilie a Sfinţilor Apostoli, Schitul Xenofont, Sfântul Munte
    Monahul Maxim, Sf. Sihăstrie a Daniileilor, Katunakia, Sfântul Munte
    Monahul Dosithei, Kathisma Sf. Mănăstiri Kutlumusiu, Sfântul Munte
    Monahul Spiridon, Chilia Sfântului Nicolae, Sf. Mănăstire Kutlumusiu
    Monahul Damaschin Aghioritul, Sf. Chilie a Cinstitului Înainte-mergător, Sf. Mănăstire Karakallu
    Monahul Savva Lavriotul, Sf. Mănăstire Marea Lavră, Sfântul Munte
    Monahul Theofil Aghioritul, Sf. Chilie Sambri, Sfântul Munte
    Monahul Paisie, Sf. Chilie a Sfinţilor Arhangheli „Savvaion,” Sfântul Munte
    Monahul Heruvim, Sf. Chilie a Sfinţilor Arhangheli şi Sfântului Ioan Cucuzel, Sfântul Munte
    Monahul Nicodim, Sf. Chilie a Sfântului Nectarie, Kapsala, Sfântul Munte
    Monahul Dosithei, Sf. Mănăstire a Schimbării la Faţă a Mântuitorului, Sohos, Langada
    Monahul Hariton, Coliba Cinstitului Înainte-mergător, Sf. Schit al Sfintei Anna, Sfântul Munte
    Monahul Nicodim, Coliba Cinstitului Înainte-mergător, Sf. Schit al Sfintei Anna, Sfântul Munte
    Monahul Averchie, Coliba Cinstitului Înainte-mergător, Sf. Schit al Sfintei Anna, Sfântul Munte
    Monahul Pródrom, Coliba Cinstitului Înainte-mergător, Sf. Schit al Sfintei Anna, Sfântul Munte
    Monahul Arsenie, Sf. Colibă a Cuviosului Gherasim, Schitul Sf. Panteleimon, Sf. Mănăstire Kutlumusiu, Sfântul Munte
    Monahul Evstratie, Sfânta Sihăstrie Pantokrator, Melissohori
    Monahul Arsenie, Sfânta Sihăstrie Pantokrator, Melissohori
    Monahul Ignatie, Sfânta Sihăstrie Pantokrator, Melissohori
    Monahul Mihail, Sfânta Sihăstrie Pantokrator, Melissohori
    Monahul Nectarie, Sfânta Sihăstrie Pantokrator, Melissohori
    Monahul Rafail, Sfânta Sihăstrie Pantokrator, Melissohori
    Monahul Mardarie, Sfânta Sihăstrie Pantokrator, Melissohori
    Monahul Dionisie, Sfânta Sihăstrie Pantokrator, Melissohori
    Monahul Dimitrie, Sfânta Sihăstrie Pantokrator, Melissohori
    Monahul Pahomie, Sfânta Sihăstrie Pantokrator, Melissohori
    Monahul Luca, Sfânta Sihăstrie Pantokrator, Melissohori
    Monahia Mariam, Igumena Sf. Mănăstiri a Sfântului Lavrentie, Fili
    Monahia Hristonimfa, Sf. Mănăstire a Sfântului Lavrentie, Fili
    Monahia Lavrentia, Sf. Mănăstire a Sfântului Lavrentie, Fili
    Nikolaos Vasiliadis, theolog şi scriitor, Frăţia Theologică „Sotirios”
    Despina Anastasiadu Gheorguda, Nipiaghogos, educatoare, consilier educaţional primar
    Panaghiota Antsu, filolog şi theolog, Thessalonic
    Gheorghios Gheorgudas, doctor în theologie, consilier educaţional primar
    Ioannis Dekliomis, theolog, Thessalonic
    Stefanos Ziogas, profesor de filologie, Thessalonic
    Dimitrios Karaghiannidis, antrenor, Thessalonic
    Vasilios Kermeniotis, profesor, Ptolemaida
    Agathi Kiriakidu-Theodosiu, filolog, Thessalonic
    Gavriil Lampsidis, jurnalist, Thessalonic
    Sotirios Lisikatos, theolog şi filolog, Thessalonic
    Hristina Bulaki-Zisi, profesor-asistent primar la Şcoala de Theologie A.P.Th.
    Dimitrios Mavridis, matematician, Thessalonic
    Konstantinos Nusis, filolog şi theolog, Volos
    Lavrentios Ntetsiortsio, publicist şi scriitor, preşedintele Uniunii Filo-orthodoxe „Cosmas Flamiatos,” Eghion
    Andreas Papavasiliu, doctor în theologie, inspector primar de educaţie secundară, Cipru
    Panaghiotis Simatis, profesor de theologie, secretarul Uniunii Filo-orthodoxe „Cosmas Flamiatos,” Eghion
    Konstantinos Stavrinidis, Athena
    Marina Stravaku, filolog, Thessalonic
    Afrati Strakali-Tzoanopúlu, filolog, Thessalonic
    Malamati Strakali-Papaioánnu, filolog, Thessalonic
    Dimitrios Zisis, consilier educaţional şi theolog, Kastoria

    [

  20. Pingback: Ortodoxia si Masoneria‎ | Blogosfera

Spuneţi-vă părerea, respectând conţinutul articolului! (Mesajele ce nu corespund vor fi şterse!)

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s