Razboiul corectitudinii politice cu limba romana: Cuvantul ROM modificat in DEX!

Definiţiile cuvintelor “rom” şi “ţigan” au fost modificate în noua ediţie a Dicţionarului Explicativ al Limbii Române (DEX), iar prin această revizuire s-a făcut “un pas către normalitate şi corectitudine”, se arată într-un comunicat de presă al Agenţiei de Dezvoltare Comunitară “Împreună”, citat de Mediafax. Modificările au fost cerute de mai multe organizaţii etnice ţigăneşti deoarece vechea definiţie caracteriza ţiganul ca fiind o “persoană cu apucături rele”.

Potrivit aceleiaşi surse, directorul Institutului de Lingvistică “Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române, Marius Sala, a precizat că la începutul acestui an a fost tipărit un nou tiraj al DEX, în care au fost făcute o serie de modificări, negociate cu reprezentanţii comunităţii ţigăneşti, în urma doleanţelor acestora. El nu a precizat în mod concret care sunt modificările aduse. Însă, Agenţia de Dezvoltare Comunitară “Împreună” spune că în noul tiraj al DEX au fost revizuite definiţiile a 30 de cuvinte care fac trimitere directă sau indirectă la cea mai numeroasă minoritate etnică din România.

Noua definiţie a substantivului “rom” este următoarea: “termen prin care se autoidentifică membrii unui grup etnic originar din India şi răspândit mai ales în Sudul şi Estul Europei, înlocuind denumirea de ţigan, considerată peiorativă”, potrivit comunicatului citat.

De asemenea, în ediţia nouă a DEX au fost modificate cuvintele: “balaoacheş”, “baragladină”, “bulibaşă”, “chivuţă”, “corturar”, “faraon”, “gitană”, “jude”, “laie”, “lăieţ”, “lingurar”, “puradel”, “rom”, “rudar”, “sălaş”, “ţigan”, “ţigănaş”, “ţigănatic”, “ţigăncuşă”, “ţigăncuţă”, “ţigăneală”, “ţigănel”, “ţigănesc”, “ţigăneşte”, “ţigănie”, “ţigănime”, “ţigănos”, “ţigănuş”, “ursar”, astfel încât caracterul deseori peiorativ al acestor cuvinte să fie clar adus la cunoştinţă cititorului, mai precizează reprezentanţii agenţiei.

Definiţia cuvântului “jidan”, un alt termen considerat “incorect politic”, a fost şi ea modificată după presiunile exercitate de Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului din România şi de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD).

| FrontPress.ro 

Acest articol a fost publicat în anti-sionism și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Razboiul corectitudinii politice cu limba romana: Cuvantul ROM modificat in DEX!

  1. clement zice:

    Mare nenorocire pe capul romanilor sa aiba asemenea nulitati cu titluri academice. Sunt aceiasi indivizi care au facut-o pe Elena Ceausescu, de etnie tiganeasca, doctor- academician.
    Eu nu pricep cum de nu protesteaza comunitatea tiganesca mondiala. De ce isi permit niste analfabeti sa ciumpaveasca (la cererea altor analfabeti) limba unei comunitati de cuvinte ce apartin patrimoniului acesteia?
    Cuvintele in chestiune sau definesc ocupatii ale acestei etnii sau moravuri, sau apartin pur si simplu fondului ancestral lingvistic.
    puradel este un cuvant tiganesc care inseamna copil. In maghiara se pronunta purdé.
    bulibasa este de origine turca ( buluk basy) si desemneaza seful unei adunari (buluceli) de tigani.
    tigan, vine din slavonul ţiganins.
    La Praga, langa cel mai vechi cimitir evreiesc din Europa, se gaseste Tiganskaia Uliţa.
    Cred ca lista nu este completa pentru ca nu vad cuvinte tiganesti cu referire la organe de reproducere, devenite nume proprii. Ce vor face, ii vor obliga pe oameni sa isi schimbe numele?
    „Tiganiada” lui Budai Deleanu va fi scoasa din programa scolara? Vor modifica titlurile picturilor lui Grigorescu?
    Si à propos, jidov este un cuvant ce vine din bulgara si inseamna, uriaş.
    In orice caz, cred ca este timpul sa se faca o petitie pentru ca aceasta etnie in care nu exista nici baragladine si nici puradei,sa editeze un dictionar al limbii lor, intrucat este absolut discriminatoriu ca 18 milioane de romani sa nu inteleaga ce vorbesc. De unde stim noi ca ei nu folosesc expresii jignitoare la adresa romanilor?
    Deja la nivelul CE mi se pare inadmisibil faptul ca este tolerat ca o comunitate atat de importanta sa nu aiba limba scrisa, manuale de studiu, obligatia de a forma traducatori in toate limbile europene. Cum ii monitorizeaza internele CE si mondiale pe ofensaţii lui Sala?
    Daca credeti ca ideea PETITIEI este buna, promovati-o si domniile voastre.

  2. David zice:

    Dar, nu sunt si „tiganii” aproapele nostru? Sau Mantuitorul a lasat o lista cu exceptii pentru propriile cuvinte? Sunt strain, ortodox, si pentru ca sunt brunet, am fost facut „tigan”, „sef”, „porc”, „negru”, „maimuta” etc, pe strazi, aici, in Romania. E greu de inteles, mai ales cand ma gandesc ca este un popor prin definitie „ortodox”. Doar vreau sa adaug ca, a fi discriminat in aceeasi tara in care ai fost botezat, este pentru un nou convertit o experienta foarte dureroasa.

  3. Clarissa din Anglia zice:

    „De unde vin tiganii?
    De-a lungul secolelor, numerosi savanti au incercat sa descifreze aceasta enigma, separand adevarul de legenda. S-au nascut astfel tot felul de teorii, adeseori contradictorii. Unele par astazi halucinante, altele se bazeaza pe cercetari serioase, reunind informatii din domenii extrem de diverse. Pentru a compensa lipsa izvoarelor scrise, istoricii au apelat la studii antropologice, etimologice si etnografice. Cu toate acestea, teoriile cu privire la originea tiganilor raman in continuare vagi.

    Robii tigani din Romania

    Primul document care atesta o prezenta tiganeasca pe pamant romanesc este actul emis in 1385, de Domnul Tarii Romanesti, Dan I, prin care acesta daruieste Manastirii Tismana un domeniu, pe care traiesc si 40 de salase de tigani (atigani). Era vorba de tigani robi. De cand se aflau ei in Tara Romaneasca? Marele istoric Nicolae Iorga era convins ca venisera odata cu invazia mongolilor din 1241-1242. Dupa ce tatarii s-au retras, tiganii au ramas sa traiasca pe pamanturile romanesti ca robi, in curtile boieresti sau pe domeniile manastiresti. Sa nu ne mire fenomenul robiei tiganesti – robia era un fenomen general in principatele si ducatele medievale europene.

    Istoricii romani, incepand cu marele carturar si domnitor Dimitrie Cantemir, fruntasii pasoptisti, fauritorii Romaniei moderne au cautat intelesul valurilor de tigani care s-au asezat pe pamanturile romanesti, incercand sa le dibuiasca istoria.

    „Popor bizar care traieste cu noi de secole fara sa-l cunoastem inca”, scria in 1848 Alecu Russo. Mult inaintea fruntasului pasoptist, Domnitorul Moldovei, carturarul Dimitrie Cantemir, scria: „Tiganii sunt imprastiati in toata tara si nu e boier ca sa nu aiba mai multe familii de tigani, supuse lui. De unde si cand a venit acest neam de oameni in Moldova, nici ei nu stiu si nici analele noastre nu o spun. Intrebuinteaza o limba care este obisnuita tuturor tiganilor din aceste parti si este amestecata cu multe cuvinte curat grecesti si cu multe chiar persane. Alta meserie, afara de fierarie si aramarie, cu greu au. Natura li-e aceeasi ca si in alte tari, au aceleasi moravuri si suprema lor virtute si diferenta specifica este furtul si lenea.”

    Cantemir a fost frapat, ca multi savanti in secolele urmatoare, de prezenta in limba vorbita de tigani a lexicului persan si grecesc, semne ale existentei istorice a neamului tiganesc in adancul Asiei si pe coastele Marii Mediteranene. Intrebarea inca tulbura pe invatati si ignoranti, deopotriva: care-i tara de origine a acestui popor care este „peste tot si nicaieri”?

    Legenda „pelerinilor egipteni” din Europa Centrala

    Cand au aparut in Europa Centrala, primii tigani se prezentau drept pelerini veniti din Egipt, intr-o calatorie de penitenta, pentru a face uitat pacatul stramosilor lor care nu il recunoscusera pe Iisus.
    Un invatat elvetian, Konrad Justinger, scrie in „Cronica din 1419”, anul sosirii primilor tigani in orasele elevetiene: „Ei sunt oameni sarmani veniti cu femei si copii din tara Egiptului”. Registrele oraselor germane si italiene inregistreaza acest exod tiganesc, si e de observat generozitatea targovetilor si a oamenilor Bisericii medievale fata de acesti „pelerini” cu pielea tuciurie.

    Povestea a prins si in Ardeal. In 1417, Andreas Horvath, un boier brasovean, noteaza in Registrul sau, in limba latina: „Am dat pelerinilor saraci din Egipt 40 de oi ca, atunci cand se vor intoarce la Ierusalim, sa se roage pentru mantuirea sufletelor noastre”.

    Urmele acestei legende au ramas intiparite in limbile catorva popoare. In maghiara, tiganilor li se spune „pharao nemzetseg”. Sasii ardeleni le ziceau „egipteni”.

    Un invatat german, Heinrich von Wlislocki, se plangea, in urma cu doua secole, ca tiganii au lansat in mod deliberat povesti mincinoase cu privire la tara lor de origine si la motivele migrarii lor. Povesti menite sa le atraga simpatia populatiilor gazda. Alte legende au fost, insa, raspandite in scop contrar. Este cazul apocrifei evanghelice care plaseaza un grup de tigani la picioarele crucii Mantuitorului. Vazandu-l pe Iisus rastignit, in loc sa fie cuprinsi de mila, tiganii i-au furat putinele haine. „Este fapta aceasta umana? – le-ar fi spus Iisus, indurerat. „Este ea posibila sub Cer? Fii blestemat, tu popor al tiganilor; pe veci blestemat! Fara de patrie sa umbli si nicaieri sa nu gasesti odihna!”. Povestea aceasta cruda ii demoniza pe tigani condamnandu-i la o pribegie eterna, tot asa cum si evreii fusesera demonizati cu acuza de „deicizi”.

    Originea egipteana a tiganilor a sedus in Evul Mediu pe multi invatati europeni; unul dintre ei, Bonaventura Vulcanius ii denumea pe tigani, in 1597, „nubieni”, deoarece Egiptul se mai numea si Nubia. Incercand sa dovedeasca originea egipteana a tiganilor, invatatul banatean Griselini a invocat argumente hilare. El a notat ca tiganii, ca si egiptenii, nu mananca fasole, broaste si vanat inaripat, concluzionand ca „tiganii sunt un amestec dintre adevaratii egipteni, etiopieni si trogloditi”.

    Etimologia si pista indiana

    Teoria originii egiptene a tiganilor nu i-a multumit pe savanti. Prea era cusuta cu ata alba. Singura cale pentru descoperirea zonei din care au migrat tiganii era cercetarea fondului lexical si gramatical al limbii vorbite de ei. Pe la 1763, ungurul Stefan Valy, student la Universitatea din Leyden (Olanda) intocmeste impreuna cu trei studenti indieni un dictionar cu 1000 de cuvinte tiganesti – asemanatoare cu cele indiene. Apoi, la 1777, invatatul german I.C. Rudiger descopera si el originea indiana a dialectelor tiganesti. La concluzii similare a ajuns, in 1783, H.M.G. Grelmann care constata inrudiri ale limbii vorbite de tigani cu vechea sanscrita. Savantul A. F. Pott concluzioneaza ca limba tiganilor e strans inrudita cu limbile neo-ariene din India de Nord. Ulterior, G.I. Ascoli demonstreaza ca, inainte de migrarea spre tarile europene, tiganii au petrecut o vreme in Afganistan, iar F. Miklosich dovedeste lungul sejur petrecut de tigani in Grecia si tarile slave din Sudul Europei.

    Istoria, etnografia si lingvistica au conlucrat la stabilirea acestor repere. Care nu au fost insa indestulatoare pentru a stabili cu precizie zona exacta unde s-a nascut si a trait, pana la migrarea spre Europa, neamul tiganesc. Nici cand (si din ce cauze) a inceput aceasta migrare nu se stie exact.
    Din literatura privitoare la migrarea tiganilor in Europa s-ar parea ca ea a avut loc intre secolele IX-XIV, si s-a desfasurat in mai multe valuri. Istoricul roman Viorel Achim, autorul lucrarii „Tiganii in istoria Romaniei”, atrage atentia ca nici antropologia si nici etnologia nu au fost in stare sa dea raspuns lamuritor la intrebarea „de unde provin tiganii”, sau sa stabileasca grupul etnic si casta carora le-au apartinut stramosii nomazilor de azi.

    Un alt cercetator roman, Ion Chelcea, scrie despre incercarile de identificare a tiganilor de astazi cu o anume semintie din India, si anume neamul industan al „Cingarilor” (cu ramurile Dzalt, Zutt, Dom, Kafiri, Dardii si Sindoi). Indianologii au vazut insa ca, in prezent, limba tiganeasca nu mai corespunde cu nici un dialect viu indian, asa ca au decretat: desi limba tiganeasca se aseamana cu mai multe limbi indiene, poporul tigan nu si-a avut o patrie stabila in India.
    Tesu S. • 2007″
    Alt cometariu : tigani sunt peste tot in toate tarile lumii, si in Anglia si Irlanda si Scotia avem tigani, mai ales in Anglia. Au acelasi comportament contradictoriu si tiganesc, nu stii la ce sa te astepti de la ei, galagiosi, laudarosi si murdari, asta spun deoarece am intilnit tigani englezi care traiesc aici de sute de ani in Anglia, au cai, porci, vite si unii traiesc in vile, altii traiesc in rulote si NU SUNT TIGANI DIN ROMANIA, CI TIGANI ENGLEZI SI IRLANSEZI DE LA MAMA LOR. Parerea mea este ca tiganii nu vin din India, ci a fost mereu un popor fara patrie, voiajor , inchinator la idoli, inainte de a fi crestinat, desi ei cred in paralel si in fortele oculte. Tigani sunt si in Spania, acei GITANOS, care sunt la fel de periculosi, lenesi si nu muncesc cinstit. Un singur neam de tigani am intilnit in Bucuresti, in Chiajna , o tiganca tinara care m-a ajutat pe gratis sa parasesc zona intr-un taxi al unui prieten de-al ei, tot tigan, le multumesc, m-au dus la destinatie in Bucuresti, Dristor, gratis si in siguranta. Mai sunt si astfel de oameni, desi tiganii pe care i-am intilnit in partea de nord a Moldovei, sunt lenesi, fura de la romani si umbla pe cai necinstite.

Spuneţi-vă părerea, respectând conţinutul articolului! (Mesajele ce nu corespund vor fi şterse!)

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s