Părintele Arsenie Papacioc si Părintele Gheorghe Calciu: Despre Înfricoşata judecată

Ziua judecatii: o zi strasnica si inspaimantatoare. Nu mai avem de-a face cu Mielul Acela bland, Care a venit pentru iertare si rascumparare, ci cu un plin de marire Judecator, inconjurat de ingeri. Care va da sentinta cea grozava: „Duceti-va de la Mine!”

O, dar pentru ce ii gonesti Mantuitorule, Tu Care esti lumina si acoperamantul oamenilor? Si unde ii trimiti, Tu, Care ai venit sa ii chemi la Tine pe toti?

„Duceti-va, blestematilor, in focul cel de veci, care este gatit diavolului si ingerilor lui.”

A trecut vremea milei si a indurarii. Acum nu mai au trecere nici lacrimile, acum este judecata nepasatorilor la pocainta. Despartire de dumnezeiasca slava, foc vesnic.

Nici cu mintea nu mai inteleg, nici cuvinte pe limba pamanteasca nu pot descrie sau infatisa deznadejdea celor ce merg acolo. O, Dumnezeule, Dumnezeule, de atatea ori am auzit de munci, de viermele neadormit si gheena, de foc neadormit, si numai una din ele inspaimanta si pe cel mai nesimtitor si de rea credinta. Dar cat de infricosate vor fi toate la un loc si vor fi vesnice, vesnice! Foc care nu lumineaza. Cainta, ca ce usor puteai sa fii in rai.

Lumina in rai, va fi, nu soarele acesta material ci, lumina Sfintei Treimi, si cei care vor fi despartiti de Dumnezeu, vor fi in adanc de intuneric.

Amarul ce il vei avea fiind departat de cei mantuiti, aceasta mare cainta, este viermele neadormit. Dorinta arzatoare de a scapa este setea.

Se produce un amar si o furie pe ei insisi, si aceasta va fi scrasnirea dintilor.

Ferice, de mii de ori ferice, de cei care, prin o mica venire in fire, se pregatesc, dupa cum spune Biserica, prin Evanghelii, pentru mantuirea lor.

Ferice deci de cel care cunoaste lucrul si-si mantuie sufletul, caci atunci amar mare va fi. Fiul lui Dumnezeu, rupt de pacatele oamenilor, plin de sange, rastignit, alungat, scuipat, insultat, lovit cu bice cu plumb, batut in cuie pe cruce intre talhari, impuns in coasta. Cine le-a facut altcineva decat pacatele tale?

Ce va zice Dumnezeu Tatal, pacatosule, care nu ai facut o cat de mica cainta la o spovedanie ferma si curata si plina de bunavointa din partea unui duhovnic care te-ar fi inteles?

Va zice Tatal: „Nemultumitilor, viata Fiului Meu este mai de pret decat toate vietile intregii omeniri si a ingerilor, si Eu am jertfit-o. Sangele Fiului Meu era cel mai scump margaritar al raiului, si l-am varsat tot pe pamant. Tu M-ai silit sa-ti sterg pacatele si tu nu ai vrut sa intelegi cata ura am fata de pacat.

Sunt Judecator, sunt Tata. Ca Judecator, te judec dupa dreptatea Mea, si ca Tata te judec pentru moartea Fiului Meu.”

Daca nu ai vrut cu nici un chip sa-ti randuiesti viata dupa invatatura sigura a Bisericii, mai poti nadajdui atunci mila de la un Judecator si Tata ca Acesta?

Fara hotar este dragostea pentru Fiul Lui, dar tot fara hotar este ura pentru pacatul de care omul nu s-a pocait.

Ni se cutremura sufletele, ne sta vorbirea pe loc. O, suflete pacatoase! O, judecata viitoare! Greselile pentru care vom fi judecati, se impart in patru feluri:

  1. Rautatile pe care le facem noi;
  2. Rautatile pe care le fac altii din cauza noastra;
  3. Bunatatile pe care nu le-am facut;
  4. Bunatatile pe care nu le-au facut altii, impiedicati de noi.

Toate, toate cu tot amanuntul vor fi cercetate.

Sfantul Grigorie de Nissa spune: „toate cate am gandit cu gandul, fie mici, si cu vorba.” Sfantul Grigorie de Nazianz spune: „De orice cuvant in plus vom da raspuns, cu atat mai mult de orice cuvant rusinos, si cu atat mai grozav, de orice cuvant care a ranit pe cineva, chiar daca acela este pacatos, ca si pentru el s-a rastignit Domnul Hristos”.

Acolo, atunci nu se va putea ascunde nimic, asa cum se pacaleste aici lumea cu fel si fel de fete, adica de infatisari. Sfantul Vasile cel mare spune: „Le vom vedea toate deodata, asa cum s-au facut”.

A vorbit cineva impotriva cuiva? Cine ? Nu stim. Este lauda adevarata sau fatarnicie? Nu stim. Acolo, atunci se stiu toate, toate se stiu, ca este Dumnezeu Care cunoaste ascunsurile inimii fiecaruia.

O, infricosata judecata a lui Dumnezeu!

O, si mai infricosata hotarare: „Mergi in focul cel de veci. Du-te de la Mine, blestematule! Ce nu am facut sa te scap de aceasta osanda si cat de vinovat esti, de chiar pe Mine Ma pui in situatia sa te blestem si sa te lipsesc de fata Mea?”

Acum ascultati: pentru toate pacatele omului, Dumnezeu a randuit doua judecati. Ori aici, cu lacrimi, la duhovnic, care te intelege, si pacatele de care te pocaiesti nu se mai au in vedere la judecata, ca mila Domnului te iarta; ori ramai la judecata cea mare unde nu te va mai judeca mila Lui, ci dreptatea Lui.

Deci va pun inainte apa si foc; alegeti pe care voiti! Amin.

| Razboiul nevazut

Părintele Gheorghe Calciu: Predica la Duminica lăsatului sec de carne
(a Înfricoşătoarei judecăţi)

Acest articol a fost publicat în Pentru Mantuire și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

19 răspunsuri la Părintele Arsenie Papacioc si Părintele Gheorghe Calciu: Despre Înfricoşata judecată

  1. Dinu zice:

    Sunteti nemultumiti de preoti? Dar oare ce-ati facut pentru preoti ca sa fiti mai multumiti?! Credeti ca vina o poarta numai ei? Ei sunt fiii vostri! Cum i-ati nascut, asa ii aveti! Va trebuie preoti mai buni? Nasteti-i!”

  2. daniel zice:

    Pentru Dinu: De ce nu dai si sursa din care iei aceste texte? Cineva care nu stie ar putea presupune ca esti vreun mare duhovnic sau ca ai trecut prin puscariile comuniste etc. Nu prea e corect…

  3. Crenguta zice:

    Dinu,
    Pentru prima data ai vorbit IN DUHUL SFANT, chiar fara sa vrei.
    Tu ai nascut vreun Preot mai bun?

  4. LEGIONARUL zice:

    Era o vorba……….Inainte, erau preoti de aur si potire de lemn, acum sunt preoti de lemn si potire de aur!

  5. Crenguta zice:

    Daniel,
    Iti spun un secret: CUVANTUL nu poate fi „arestat” de nimeni.

    Ioan 8 (parca); (cifra 8 este infinitul treaz !): Vantul sufla unde voieste si tu auzi glasul lui, dar nu stii de unde vine, nici incotro se duce. Astfel este cu oricine e nascut din DUHUL.

    Parintele Andrei de la Putna mi-a spus ca nimic nu e intamplator, pentru ca se desfasoara IN TEMPLUM.

  6. Crenguta zice:

    Legionarule,
    cum te mai mănâncă limba aia! DE CE nu esti atent CE GRAIEŞTI ??? NU pricepi odată că DUMNEZEU ESTE CUVÂNTUL? Daca eşti ortodox, spovedit si Împărtaşit, cuvintele au Putere, au HAR! Tu – cum mama ma-sii (=adica bunica-sa :) – le folosesti ?!

    Daca esti Legionar cum zici, desi nu asta e numele tau de botez, deci esti un mincinos, TE ROG sa ai grija de Parintele JUSTIN Pirvu, care indura multe de la cei din jurul lui, cei care nu il respecta cum ar trebui. E o rugaminte.

  7. Crenguta zice:

    HAI, AJUNGE! ASCULTATI AICI:

    Ioan 1: La inceput era CUVANTUL si CUVANTUL era la DUMNEZEU si DUMNEZEU era CUVANTUL. Verbul “era” este la timpul imperfect, timp care arata o actiune trecuta si NETERMINATA!!! Pe de alta parte, DUMNEZEU este Alfa si Omega, Inceputul si Sfarsitul. Si, pe de alta parte, Maica Domnului, “pre Dumnezeu CUVANTUL ai nascut”.
    CLAR: DUMNEZEU ESTE Cuvantul. DAR nu toate cuvintele au HAR! Ele sunt incarcate, in starea lor adevarata, de energia necreata a Lui DUMNEZEU. (A se citi Pr. Grigorie Palama) Oamenii pervertesc cuvintele din rautatea lor, rezultand cuvinte incarcate de ura, de urari nefaste, cuvinte incarcate de energia pe care o creeaza ei.
    CEEA CE NU STITI unii dintre voi, este ca CUVANTUL NU SE LASA BATJOCORIT! EL Isi va face Dreptate cand va veni + si vine curand! Apoi va face dreptate celor Care L-au respectat si i-au ascultat poruncile. Iar cu ceilalti…..Mila DOMNULUI!
    Sincer,
    voi chiar credeti ca eu nu am ce face si imi bat gura cu voi? Fac asta pentru ca imi pasa de sufletele voastre.
    Valentin, m-am rugat si ma rog pentru toata lumea asta, din toate timpurile si locurile. Pentru Dumnezeu, Pamantul e cat o nuca si timpul este vesnicia. Noi trebuie sa fim dupa Chip si asemanare, indiferent ca unii oameni sunt inca la gradinita INTELEGERII CUVANTULUI.
    Orice ati face, orice ati spune, orice ati gandi…, NIMIC NU ARE ROST FARA HRISTOS si IUBIREA LUI.

    Totul se regleaza, de fapt, intre fiecare din noi si Dumnezeu -TATAL : TATAL, DUHUL si FIUL – adica fiecare ortodox practicant devine FIU al Lui DUMNEZEU, HRISTOFOR. Cine nu IL va ingropa mincinos pe HRISTOS, VA FI VIU, pentru ca EL TREBUIE “ingropat” si Preaslavit NUMAI in INIMA fiecaruia. Adevar concret si revelat! Acolo, in inima, acolo vine in chip nevazut IMPARATIA.

    Au gresit amarnic cei care au inventat re.ingroparea DOMNULUI. Vor plati pentru asta! Veti vedea, daca nu si ati vazut deja. Cine este inchis si de ce? Ce tie nu-ti place, ALTUIA (Cel mai VIU dintre Vii) nu-I face!

    Si veti vedea toti ca am dreptate. Curand.Amin!

  8. Dinu zice:

    Nu sunt un mare duhovnic si textul ce l-am scris mai sus e al Parintelui Arsenie Boca, mi-am bagat si eu nasul prin aceste comentarii, iertare fratilor . Imi pare rau pentru crenguta si pentru aberatiile ei cu prohodul, abereaza rau de tot, sa abereze in continuare. In vremea cea din urma cand toti vom cunoaste pe Dumnezeu, nu va mai fi cearta , vrajmasie si ura. Astazi rau s-a inmultit atat de mult ,din aceasta mare lipsa de cunoastere a Domnului Iisus Hristos. Necunoasterea Lui Dumnezeu duce la razboi si la distrugere. Cunoasterea Lui Dumnezeu duce la intalegere la intalepciune la iubire si la dragoste. In evanghelia de azii se vorbeste in chip nevazut de OMUL DURERI, care este Hristos, nici drepti nu cunoasteau durerea Lui Hristos dar au facut ce trebuia facut , asa si noi sa ne ingrijim de toti si sa lasam aberatiile lui crenguta ca la timpul potrivit si la vremea potrivita va da socoteala de orice cuvant si noi sa avem raspuns in ZIUA CEA MARE A DOMNULUI SA NE PUTEM BUCURA DE EA. dOAMNE AJUTA INTRU TOTI SI INTRU TOATE ALE DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS.

  9. IOAN zice:

    Crenguta, prea multa filozofie venita din partea noastra a pacatosilor „daca e bine sau nu e bine” ce fac preotii, e un lucru prea sfant sa-l disecam. A hotarat Sfantul Sinod acest lucru, PERFECT. Crestinul ortodox stie ca daca nu face ASCULTARE poate sa-si piarda mantuirea. Ti-as recomanda sa te duci la duhovnicul tau si sa-ti explice sub spovedanie (pentru ca daca nu ai dreptate in acesta problema – parerea mea este ca faci un mare pacat si trebuie spovedit) dupa care faci ascultare si daca aveai dreptate Dumnezeu nu te va osandi, devina este duhovnicul tau iar tu cu mila lui Dumnezeu te vei mantui.
    Daca ai dreptate, nu cred ca esti prima care isi da seama de acest lucru, sunt convins ca sunt multi parinti cu har, mult mai in masura sa puna acesta „problema Sfanta” pe masa Sfantului Sinod si sa modifice randuiala. Ma intreb oare Parintele Iustin Parvu, de ce nu a luat o astfel de masura in fata Sfantului Sinod?, deoarece Sfintiia Sa are frica de Dumnezeu.
    Ma iertati pentru raspunsul meu, poate nu este complet si/sau corect dar am vazut ca sora noastra Crenguta are problema si ma rog Bunului Dumnezeu sa il lumineze pe duhovnicul ei sa o lamureasca.

  10. Crenguta zice:

    Mila Domnului cu voi!

  11. Dinu zice:

    1. In mormant, Viata
    Pus ai fost, Hristoase
    Si s-au spaimantat ostirile ingeresti,
    Plecaciunea Ta cea multa preamarind

  12. Dinu zice:

    Sa invatam toti cantecul pe derost in postul care vine si sa-l cantam si cu mai multa daruire sufleteasca, atunci cand el se canta in biserica.
    Vad ca pe unii ii macina rau acest Prohod al Domnului.

  13. Dinu zice:

    Apropo mai crenguta , ca tot vad ca te tii de nebunia ta , si te umple intalepciunea de da pe dinafara .Cum sa nasca cineva cea ce a fost de la inceput ?Pai ori a fost de la inceput ori s-a nascut? ori una ori alta , ca vad ca-ti da priceperea pe dinafara .

  14. LEGIONARUL zice:

    CRENGUTA, NUMAI TAMPENII SPUI, SI AFIRMATIILE TALE, NU AU NICI O LEGATURA CU AFIRMATIA CARE AM ZIS O MAI SUS. MA FACI MINCINOS AIUREA SI M-A DERANJAT FOARTE MULT…….E PROBLEMA MEA DACA IMI PUN, SAU NU, NUMELE DE BOTEZ, MAI APOI, SUNT 2 FELURI DE LEGIUNI, ASTA CA SA STI SI TU……….ESTE LEGIUNEA STRAINA, ADICA ARMATA FRANTEI……SI LEGIONARII, LUI CORNELIU ZELEA CODREANU. STI CUMVA DIN CARE FAC PARTE, SAU DACA FAC PARTRE DIN VREUNA, CA SA AFIRMI, CA AR TREBUI SA FIU LANGA PARINTELE IUSTIN? LANGA PARINTELE IUSTIN, AR TREBUI SA FIM TOTI, SA FIM UNITI, EU AM MAI ZIS, SI O MAI SPUN SI ACUM……STAM ACUNSI……MI-AM LASAT DE MULTE ORI SI MAIL-UL SI NUMELE REAL, ASTA CA SA NE CUNOASTEM, MAI NIMIC………..DACA MAINE VA FI O PRIGOANA, SA NE STIM CATIVA, POATE NE ADUNAM, POATE NE AJUTAM. SAU DACA VOR FI ATACURI LA ORTODOXIE, LA ADRESA,UNOR STARETI SFINTI, SA NE STIM CATIVA, SA PROTESTAM, SA NE APARAM CREDINTA……..CA DUMNEZEU APARA CREDINTA , DAR SI OMUL SA PUNA MANA! CA A NOASTRA CREDINTA, S-A APARAT, CU SABIA ,PE CAMPURI, IN MUNTI SI IN PADURI. NICI NU CONCEPEM CE INSEAMNA O PRIGOANA SA, FUGIM IN PUSTIE…..O SA NE LEPADAM PE CAPETE! NE RAMANE RUGACIUNEA, SA NE INTARIM, DAR NIVELUL NOSTRU, E FOARTE MIC, FATA DE CEEA CE INSEAMNA, CRESTIN-ORTODOX-AUTENTIC-DACA IL POT NUMI ASA!

  15. Eva zice:

    O intrebare pentru Crenguta:tu esti botezata ortodox cu acest nume:CRENGUTA????!!!!

  16. admin zice:

    @Crenguta
    Te rog sa inchei polemicile pe acest blog. Discuta constructiv, nu doar acuzand in dreapta si in stanga.

  17. Psalmul 50 zice:

    De infricosatoarea si DREAPTA Judecata toti vom avea parte, dar iata si infricosatoarele patimiri ale Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos.

    Acest mesaj este pentru cei ce inca nu au inteles de ce plangem noi ortodocsii pentru pacatele noastre in Postul Sfintelor Pasti, pentru ca apoi de Invierea Domnului Hristos sa ne bucuram.
    Sfintii toata viata si-au plans pacatele lor, si abia la sfarsit s-au bucurat intru Domnul.

    Cugetare dureroasă la mulţimea Patimilor Mântuitorului nostru Iisus Hristos

    „Vederea Mântuitorului de la rugăciunea şi prinderea lui în grădina Ghetsimani până la Pretoriu lui Pilat si pe drumul Crucii, era peste măsură de jalnică. Ea covârşea toate durerile jalnice şi sfâşietoare de pe lume. Pentru a cunoaşte mai bine cumplitele dureri ce le-a suferit PreaCurata Sa Maică când l-a văzut slăbit, căzut sub Crucea-I grea, plin de sânge peste tot Corpul, de multele bătăi, dăm aici o icoană a mulţimii suferinţelor Lui, de la Ghetsimani până la crucificare, zugrăvită în culorile vii ale Patimilor Lui”:
    1. Mântuitorul nostru Iisus Hristos în cursul Patimilor Sale, numai suspine umilite din inimă, mai înainte de moartea Sa pe Cruce, a slobozit de 109 ori.
    2. În toată vremea pătimirii Sale, a vărsat din ochi 67.200 picături de lacrimi.
    3. Picături însângerate din ochi şi din tot Trupul Său au curs de 11 ori câte 108.225 = 1.190.475, adică un milion una sută nouăzeci de mii patru sute şaptezeci şi cinci.
    4. De perii capului şi de barbă a fost tras şi târât de 78 de ori.
    5. De la grădina Ghetsimani, unde a fost prins, legat şi îmbrâncit, până la Ana arhiereul jidovilor, S-a poticnit şi a căzut de 7 ori.
    6. În vremea aceea când îl împingeau până la poticnire, I-au dat 72 de lovituri peste picioare şi peste fluierele picioarelor.
    7. A fost ridicat de păr şi de funia cu care era legat de grumazul lui de 23 de ori.
    8. Tifle şi lovituri peste obraz, peste gură şi între ochi, a primit de 28 de ori.
    9. Bătăi cu palmele peste obraz a suferit 102. Nemulţumitorul Malh, sluga arhiereului, căruia Mântuitorul îi vindecase urechea tăiată de Petru, cu mâna înarmată de fier L-a lovit peste Faţă, încât s-a auzit în toată curtea arhierească. Atunci I s-au mişcat toţi dinţii în gură, urmele degetelor s-au închipuit pe Faţa Lui şi a căzut cu Faţa la pâmânt, curgându-I mult Sânge din gură şi din nas.
    10. Peste grumaz, după cap, a fost lovit de 25 de ori.
    11. Peste cap şi în piept a fost lovit de 28 de ori.
    12. O dată a fost lovit de stâlp foarte greu, de moarte.
    13. De trei ori a fost îmbrâncit şi trântit la pământ.
    14. La stâlp a fost bătut cu toiege clenciuroase de porumbel, cu biciuri noduroase groaznic înveninate şi cu lanţuri de fier în muchi, primind 6666 lovituri şi 5000 de răni. Peste mulţimea acestora au mai adăugat şi altele mai cumplite, încât după fire ar fi urmat să moară; însă Dumnezeirea întărea Omenirea, ca după noianul acelor covârşitoare pătimiri, insuportabile firii omeneşti, pe Cruce să moară.
    15. Osebit de mulţimea rănilor, a mai primit lovituri si vânătăi 1199.
    16. Pe cap a fost împuns de ghimpii ascuţiţi ai cununii de spini, de 1000 de ori, fiindcă cununa de spini s-a luat şi s-a pus apăsat până la 50 de ori.
    17. Lovit peste cap şi peste cununa de spini, cu trestiile şi cu toiegele, cu toată puterea, de 40 de ori. Din toate loviturile acelea date cu putere şi cruzime tiranică, fără nici o milă, cinci ghimpi au trecut mai adânc decât ceilalţi în capul Domnului, până la creier, dintre care trei au rămas în cap şi după moartea şi învierea Lui.
    18. Pe drumul Crucii, de la Pretoriu lui Pilat până sus pe Golgota, de cinci ori a căzut foarte greu. Atunci a primit 19 lovituri cumplite de moarte.
    19. De 19 ori a fost scuipat în Faţa Lui Sfântă şi Preacurată.
    20. Peste tot Trupul Său gol, Mântuitorul pe când zăcea întins pe cruce, a fost scuipat de 73 de ori de vrăjmaşii Săi.
    21. Tras a fost într-o parte şi în alta, cu batjocură, de nas, de 20 de ori.
    22. De urechi, de asemenea a fost tras cu batjocură, de 30 de ori.
    23. Răni multe şi silnice, lovituri şi semne au fost peste tot trupul Domnului atâtea, câte zile sunt în 15 ani, adică 5475.
    24. Mult a pătimit Izbăvitorul nostru, cu tot Sufletul şi Trupul Său, izbăvind pe om din moartea sufletească şi trupească.
    25. Cu Sufletul a pătimit: scârbe, tânguire şi temere de moarte. Peste toate puterile Lui sufleteşti, adică peste minte şi peste voie, a suferit groaznic.
    26. Cu Trupul a pătimit, afară de golătate, legături, scârbe, strânsori, scuipări, lovituri, bătăi, răni, dureri, peste toate mădularele şi simţurile trupeşti.
    27. Peste cap a suferit îmboldiri, peste mâini şi picioare pironire, pe obraji, pe Faţă şi tâmple: lovituri şi scuipări; iar în coastă şi în inimă împunsătură cu suliţa, din care a curs Sânge şi Apă.
    28. La simţul pipăirii peste tot Trupul a suferit groaznice bătăi şi răni dureroase.
    29. La simţul gustului, adăpare cu oţet şi fiere.
    30. La simţul mirosului, a suferit puturoasa duhoare a temniţei.
    31. La simţul auzului, a suferit furtuna batjocurilor, hulelor, ocărilor şi huiduielilor grosolane, ieşite din gura vrăjmaşilor Lui: arhierei, preoţi, bătrâni, cărturari, farisei, căpetenii evreieşti şi de la ostaşii păgâni.
    32. Cu simţul văzului, a pătimit greu la vederea dezgolirii Trupului Său, căruia PreaCurata Sa Maică numai coapsele le-a acoperit, înfăşurându-le cu mahrama capului Său.
    33. Trei dureri mari iuţi a suferit Domnul în timpul Patimilor Sale.
    34. Prima, când Domnul a văzut că nu multe suflete din cursul vremurilor se pocăiesc cu mulţumire, pentru pătimirea Sa, pentru care ca şi cum în zadar şi-ar fi vărsat Sângele Său: „Întristat este Sufletul Meu până la moarte ” (Marcu 14.34)
    35. Al doilea, când răstignitorii Săi, au aşezat Trupul Său pe Cruce, aşa de mult şi de puternic L-au întins de mâini şi de picioare, în care au bătut cuie, încât I s-au desfăcut toate alcătuirile Lui, după proorocia Psalmistului; „Înconjuratu-m-au viţei mulţi, tauri graşi m-au împresurat. Deschis-au asupra mea gura lor, ca un leu ce răpeşte şi răcneşte. Ca apa m-am vărsat şi s-au risipit toate oasele mele. Făcutu-s-a inima mea ca ceara ce se topeşte în mijlocul pântecelui meu. Uscatu-s-a ca un vas de lut tăria mea, şi limba mea s-a lipit de cerul gurii mele şi în ţărâna morţii m-ai coborât. Că m-au înconjurat câini mulţi, adunarea celor vicleni m-a împresurat. Străpuns-au mâinile mele şi picioarele mele. Numărat-au toate oasele mele, iar ei priveau şi se uitau la mine. Împărţit-au hainele mele loruşi şi pentru cămaşa mea au aruncat sorţi. ” (Psalm 21,12-20)
    36. Al treilea, când a văzut Mântuitorul Sufletul, ales şi preţios al Preacuratei Sale Maici îndurerat, sub Cruce gemând, pătruns cu arma pătimirii.
    37. Toate pătimirile Mântuitorului nostru Iisus Hristos, după aprecieri, au fost 100.146
    38. Cei care vor suferi din inimă pentru mulţimea rănilor Domnului nostru Iisus Hristos, şi în fiecare zi vor zice cu credincioşie rugăciunea domnească „Tatăl nostru” de 15 ori pe zi, aceea într-un an de zile, vor face şi aduce câte o rugăciune în cinstea fiecărei rane a Domnului. De asemenea cei ce vor face zilnic câte 15 metanii, într-un an, aceia vor aduce în cinstea Patimilor Domnului, câte o metanie la fiecare rană a Lui.
    39. Folosul cugetării dureroase din inimă, la Patimile Domnului nostru Iisus Hristos, alungă întunericul păcatelor, luminează sufletul, înflăcărează inima cu focul dragostei de Dumnezeu, Izvorul bunătăţilor şi fericirilor sale vremelnice şi veşnice.
    40. „Dacă cu adevărată cugetare- zice un dascăl bisericesc – şi cu desăvârşită sfârâmare a inimii, vei cugeta la Patimile lui Hristos, mai mult folos vei avea, decât când cineva peste tot anul va posti de pâine şi de apă, sau decât, când cineva îşi va omorî zilnic trupul său, chinuindu-se până la vărsarea de sânge, sau de ar citi Psaltirea în fiecare zi”.

    (Din descoperirile Îngerului Domnului, făcute celui între Sfinţi, Părintelui nostru Dimitrie, făcătorul de minuni, Mitropolitul Rostovului, Ieroslavului Rusiei, trimis stareţului Paisie din arhiva Sf. Sinod al Petersburgului de secretarul Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe creştine din Rusia.)

    Din cartea parintelui Ieromonah Nicodim Mandita – Viata Maicii Domnului

  18. Pingback: 21 nov. – Părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa la 6 ani de la sălășluirea în ceruri. Naționalism: izolare sau implicare? | † APOLOGETICUM: Ortodoxie, neam şi ţară

Spuneţi-vă părerea, respectând conţinutul articolului! (Mesajele ce nu corespund vor fi şterse!)

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s