Despre erezia monofizita din Ziarul Lumina. Un motiv in plus de a boicota aceasta publicatie

In articolul din ziarul Lumina din 26 aprilie 2010 apare un articol ce prezinta intr-o maniera distorsionata de adevarul ortodox, situatia ereticilor monofiziti.

Voi incerca sa fac un scurt comentariu asupra acestui articol.

Suntem in perioada Penticostarului, timp in care cinstim in mod deosebit Invierea Domnului nostru Iisus Hristos. Aceasta perioada de bucurie este caracteristica atat Bisericilor Ortodoxe care accepta dogma hristologica de la Calcedon (cum sunt cele din Rusia, Serbia, Romania, Bulgaria, Serbia, Grecia), cat si Bisericilor Ortodoxe necalcedoniene, numite si Vechi Orientale, cinci la numar, care s-au indepartat de Biserica-Mama dupa Sinodul IV Ecumenic, in secolul al V-lea. Va invitam in lumea acestor Biserici.

Ortodoxia este caracterizata de sobornicitate. Cred intru una sfanta, soborniceasca si apostoleasca biserica. Nu poate exista ortodoxie necalcedoniana, sinodul de la Calcedon fiind sinod ecumenic, a toata ortodoxia, iar Duhul Sfant marturisind ortodoxia prin gurile Sfintilor Parinti, in urma carora au fost anatemizati cei ce nu il mai aveau pe Duhul Sfant.

Nu pot fi numiti cei ce nu Il mai au pe Duhul Sfant ortodocsi, iar sintagma ortodocsi necalcedonieni este una absurda. Nu pot fi numite ortodoxe niste biserici care s-au indepartat de la biserica mama, una fiind biserica ortodoxa, iar cei ce sunt altfel nefiind ortodocsi.

Pana in urma cu aproape jumatate de secol, pentru milioanele de crestini ortodocsi orientali, raspanditi pe teritoriile Armeniei, Egiptului, Etiopiei, Siriei, Indiei, dar si in diaspora lor, noi, ortodocsii de rit bizantin, eram considerati nestorieni. Iar ei, pentru noi, erau eutihieni sau monofiziti.

Se relativizeaza in acest paragraf problema ortodoxiei unei biserici, considerandu-se ca este o chestiune de considerare. De asemenea, se face hula impotriva noastra, a ortodocsilor, circumscriindu-se ritul nostru dumnezeiesc la un areal geografic ce margineste o realitate duhovniceasca cu una spatiala, denumindu-se rit bizantin, si se spune ca pentru niste eretici, noi eram eretici, punandu-se aceasta hula prin relativizare la acelasi nivel cu o marturisire de credinta ortodoxa venita prin Duhul Sfant, si anume ca ereticii monofiziti sunt monofiziti, hotarare soborniceasca de la Duhul Sfant.

De unde aceste denumiri? De la cei doi eretici, Nestorie si Eutihie. Primul, condamnat la Sinodul III Ecumenic, si al doilea, la Sinodul IV Ecumenic. Asadar, bizantinii i-au acuzat pe orientali de monofizitism, adica de erezia lui Eutihie care considera ca in Iisus Hristos este doar o fire – cea divina, care a absorbit-o pe cea umana. In schimb, orientalii au raspuns prin acuzatia de dioprosopism, erezia lui Nestorie care invata ca in Mantuitorul exista doua persoane (si nu firi): cea divina a Fiului lui Dumnezeu, nascut din Tatal mai inainte de toti vecii, si cea umana sau istorica a lui Iisus Hristos, cu care s-a nascut din Fecioara Maria. Deci toata contradictia, si apoi schisma existenta pana astazi, a pornit de la neintelegerea corecta a celor doi termeni „persoana” si „fire”.

Se numeste o marturisire de credinta ortodoxa acuza bizantina, realizandu-se hula impotriva Duhului Sfant, in acest moment autorul articolului iesind din ortodoxie, si devenind eretic. Se minte bazandu-se pe lipsa de informare a cititorului ca o marturisire venita de la Duhul Sfant si soborniceasca se datoreaza unei confuzii omenesti. Autorul iarasi cade in erezie.

Cultul vorbeste de doua firi. Insa cercetarile recente si dialogul intreprins in a doua jumatatea secolului trecut intre reprezentantii celor doua grupuri au dus la concluzia ca nu este nici o diferenta doctrinara intre Bisericile Ortodoxe Rasaritene si Bisericile Ortodoxe Orientale.

Se inlocuieste marturia Duhului Sfant de la Calcedon cu cercetarile recente si dialogul, si pe baza unor lucruri omenesti, nu de la Duhul Sfant, se indrazneste ca niste eretici sa fie denumiti ortodocsi, prin afirmatia ca nu este nici o diferenta doctrinara intre Bisericile Ortodoxe Rasaritene si Bisericile Ortodoxe Orientale.

Autorul cade in hula fata de Duhul Sfant si iese din ortodoxie, conditionand ceea ce el numeste ortodoxia de cercetarile recente, nu de marturia lui Dumnezeu prin Duhul Sfant prin Sfintii Parinti.

Parintele profesor Nicolae D. Necula de la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Bucuresti a studiat in amanunt cartile de cult ale Bisericii Ortodoxe Copte, scriind chiar si teza de doctorat pe aceasta tema. „Personal am aceasta convingere ca sunt intr-adevar ortodocsi, n-au nici o legatura cu monofizitismul. Nu am gasit in nici o carte de cult, in imnuri liturgice si nici in rugaciuni idei monofizite. Ci peste tot numai marturii despre cinstirea celor doua firi ale Mantuitorului”, spune pr. Necula.

Aici se spune ca ereticii monofiziti marturisiti astfel de Duhul Sfant sunt sunt intr-adevar ortodocsi. Aceasta afirmatie este eretica, caci este impotriva Duhului Sfant care a vorbit la Calcedon prin Sfintii Parinti si articolul care o contine este eretic.

„Predicatorii, arhiereii si Patriarhul nostru recunosc ca dialogul intre biserici a scos la iveala unitatea de doctrina, spune Talaat Takla Mourkus Ataas, presedintele Asociatiei Ortodoxe Copte „Sfantul Mina” din Bucuresti. In toata istoria noastra am avut o conceptie ireala despre Bisericile Bizantine. Asa cum bizantinii ne numeau monofiziti, asa si noi ii numeam nestorieni. La aceasta s-a ajuns din cauza lipsei unei explicatii ortodoxe clare. A fost o neintelegere de termeni. Nu exista lipsa de dumnezeire sau umanitate a lui Hristos in Biserica Copta.”

Aceasta afirmatie este plina de venin eretic. Daca un Sinod Ecumenic nu a scos la iveala ortodoxia, ci un dialog lipsit de Duh Sfant , caci ortodoxia este soborniceasca, si nu pe dialog, ci pe sobornicitate Duhul Sfant marturiseste ortodoxia, atunci erezia si veninul acestei afirmatii este limpede. Revelatia Duhului Sfant de la Calcedon si ortodoxia de la Duhul Sfant este acuzata de conceptie ireala. Aceasta este erezie.

Se spune ca explicatia de la Duhul Sfant de la Calcedon este absenta, si se spune ca n-a existat o explicatie ortodoxa clara. Aceasta este erezie. Se spune ca o marturisire ortodoxa a fost o neintelegere de termeni, o marturisire venita de la Duhul Sfant, de oameni pentru care termenii, si limba, erau de la har intelese si discernute, adica de la Duhul Sfant, caci Sfintii Parinti erau inspirati de Duhul Sfant si erezia o vedeau din Duhul Sfant.

Biserica Copta nu este biserica, caci numai bisericile ortodoxe care stau in sobornicitate sunt ortodoxe. Aceasta este ca tot articolul erezie.

Unire nefinalizata

La aceste concluzii a ajuns si dialogul intre cele doua grupari de biserici ortodoxe. Prima intalnire, neoficiala, a avut loc in 1964 in Danemarca. La sfarsitul discutiilor s-a semnat o declaratie comuna, din care reiesea ca intre cele doua Biserici nu exista deosebiri de doctrina, iar diferentele sunt mai mult de terminologie. Din partea BOR a participat prof. Nicolae Chitescu. Au urmat alte trei intalniri neoficiale, pentru ca in 1985, la Chambésy, sa fie prima intrunire oficiala. Dar prima declaratie comuna a venit la urmatoarea intalnire, in 1989, din Egipt: „Noi suntem de acord sa condamnam ereziile nestoriana si eutihiana. Noi nu separam, nici nu divizam natura umana de natura dumnezeiasca in Hristos. Cele patru expresii folosite pentru a descrie taina unirii ipostatice apartin traditiei noastre comune (neamestecat, neschimbat, neimpartit, nedespartit, n.r.)”. Tot atunci s-a renuntat la denumirea de „Bisericile necalcedoniene” fiind inlocuita cu „Bisericile Orientale Ortodoxe”. Peste un an, la Chambésy, intr-o noua runda de discutii, orientalii au recunoscut si definitiile ultimelor patru sinoade ecumenice (IV-VII).

In acest paragraf se face deosebire intre doctrina si terminologie. Doctrina si terminologia luate separat nu inseamna nimic, ci dogma este expresia ortodoxiei data de Duhul Sfant. Nu exista in ortodoxie doctrina si termninologie, ci Adevar revelat dogmatic, teologic, in care cuvintele surpind Adevarul ortodox.

Se numeste traditia ortodoxa comuna cu o falsa eretica traditie copta. Nu exista traditie decat in Duh Sfant, si Duhul Sfant se manifesta in biserica prin totul, deci cei ce nu sunt in Duhul Sfant nu au traditie in sens dogmatic, iar aici punerea la o lalta a traditiei Duhului Sfant si a ratacirii este erezie.

Asa-zisii orientali nu au recunoscut cele 4 sinoade, pentru ca pentru aceasta ei trebuiau sa se reboteze, si sa paraseasca total haina lor murdara eretica pagana si sa devina ortodocsi, astfel ei putand recunoaste cele 4 sinoade ecumenice. Ceva ce spune ca recunoaste ceva ortodox dar nu este ortodox nu le redcunoaste, caci nu are harul Duhului Sfant, iar harul Duhului Sfant conteaza.

Ei au zis-asa recunoscut sinoadele pastrandu-si ratacirea intacta, si amestec al intunericului cu lumina nu este. Afirmatia este eretica.  Se foloseste cuvantul definitii, nepotrivit pentru Adevarul Duhului Sfant.

Ultima intrunire a fost in 1993, la Chambésy. Cu aceasta ocazie s-a hotarat ridicarea anatemelor si restabilirea unitatii eclesiale. „In 1993, noi am semnat actul de unire definitiva cu aceste biserici, si urma ca sa definitivam modalitatile de conslujire, chiar de impartasire si impreuna slujire a Sfintei Liturghii. Dar au intervenit unele semne negative din partea Bisericilor Ortodoxe Grecesti si Rusesti si s-a amanat. Dar documentul exista, fiindca el a fost semnat de toti reprezentantii bisericilor ortodoxe si vechi orientale”, spune pr. Nicolae Necula, reprezentant al BOR la dialog alaturi de Mitropolitul Antonie Plamadeala.

Cine se uneste cu cei dati anatema nu prin sinod, ci prin conferinta sau alte chestii este anatema, caci numai prin sinod ereticii renunta la erezie si sunt primiti in sobornicitate, iar acesta nu a fost sinod.

Actul de unire este eretic, nefiind mai prejos decat unirea cu Roma eretica sau alte acte similare, este eretic, iar bisericile ortodoxe care au semnat acest act raman ortodoxe numai din cauza ca acest act nu este sinodal si nu are valoare in ortodoxie, fiind o hartie fara rost.

Bisericile ortodoxe ruse si grecesti au marturisit ortodoxia, si iata cum sobornicitatea ortodoxiei a salvat iarasi ortodoxia multora, caci Duhul Sfant lucreaza prin sobornicitate.

Documentul este periculor pentru ca insituie o autoritate alta decat sobornicitatea in ortodoxie care instituie elemente de compententa sobornicitatii, si aceasta practica trebuie incetata.

Este bine pentru sobornicitatea ortodoxiei ca acest document sa fie anatemizat, si ortodoxia sa nu se mai intineze cu lucruri ce nu sunt de la Duhul Sfant.

„Nu este nevoie de o liturghie noua”. Cu toate acestea, intalnirile au continuat la Atena si Damasc, pe subcomisii, in care s-a pus problema in ce limba se va sluji. „S-a spus foarte limpede: in momentul in care ne ducem intr-o biserica veche orientala se oficiaza cultul Bisericii de acolo, in limba respectiva si intr-o traducere in engleza. Iar intr-o biserica ortodoxa rasariteana se slujeste liturghia bizantina. Nu este nevoie de o liturghie noua sau ceva hibrid, creat special pentru asa ceva, fiindca avem o bogatie extraordinara de creatii liturgice cultice care depasesc orice imaginatie si orice inspiratie care am mai avea-o noi acum. Nu avem nevoie de ceva nou, avem fiecare o zestre extraordinar de bogata, mostenita din timpul Sfintilor Parinti. De aceea, in cult putem sa ne vedem adevarata identitate. Invataturile de credinta, marturisirile de credinta si studiile de teologie au mai variat din cand in cand, dar, daca cercetam cartile de cult, ne dam seama ca invatatura Bisericilor Vechi Orientale este una ortodoxa, nu una monofizita. De aceea, izvorul principal, zic eu, sunt cartile de cult, nu manualele de teologie care s-au scris, intre timp, de o parte si de alta”, crede pr. prof. Necula.

Cred ca asemuirea slujirii ortodoxe liturgice, ingeresti si singura ortodoxa cu erezia si preadesfranarea ereticilor este erezie si numai alaturarea este anatema.

De asemenea, apare iarasi afirmatia eretica ca aceia sunt ortodocsi, si prin aceasta cel ce o face cade din ortodoxie si este anatema. De asemenea, se face o distinctie intre cartile de cult si manualele de teologie, si se compara cartile de cult ortodoxe, care sunt singurele care merita numite carti de cult, cu cele eretice, care nu sunt carti de cult, ci manuale de vrajitorie sau asa ceva.

De asemenea, se introduce factorul timp in ecuatie, si se da impresia ca manualele ortodoxe de teologie ar fi eretice pentru ca nu numes pe ereticii monofiziti cum ar vrea autorul acestei afirmatii, desi aceste manuale sunt arpobate de Sfantul Sinod si sunt ortodoxe. nu trebuie sa relativizam lucruri marturisite de Duhul Sfant, caci aceasta este hula impotriva Duhului Sfant, adica erezie, si este anatema.

„Noi trebuie sa ne reconsideram aceasta atitudine si sa scoatem din cartile de cult anatematismele impotriva lor, pentru ca n-au fost vinovati. Ei erau nationalisti puri, tineau foarte mult la poporul lor. Spre exemplu, ortodocsii copti sunt foarte buni egipteni – sunt adevaratii egipteni, pentru ca arabii s-au suprapus peste ei – si tin la traditiile lor adevarate. De aceea merita toata atentia”, mai spune parintele profesor

Aceasta afirmatie este telul in viclenie al acestui articol, si indeamna nesocotirea unor anatematisme sobornicesti ce sunt de la Duhul Sfant. De asemenea, se cade in justificarea ereziei prin nationalism, si se raporteaza conditia de a fi in harul Duhului Sfant sau nu la elemente istorice, justificandu-se prin aceasta o erezie ce vine de la diavol.

Se spune ca cineva care nu este ortodox merita toata atentia referindu-se indirect la o atentie ce ar trebui sa duca la legitimarea ereziei lor, deci o atentie impotriva Duhului Sfant.

De asemenea, trebuie stiut ca cine ridica anatematisme contra ereticilor date prin sobornicitate iese din sobornicitate si pierde ortodoxia.

Catolicosul armean, nascut in Romania

Despre relatiile actuale dintre BOR si Bisericile Ortodoxe Orientale am aflat detalii de la pr. Michael Tita, consilier patriarhal pe probleme externe. Potrivit acestuia, relatiile se desfasoara in cadrul dialogului teologic cu ortodocsii orientali (Biserica Ortodoxa cu Bisericile Orientale). Insa, o relatie mai apropiata este cu Biserica Armeana. Fostul catolicos al Bisericii Armene, Vasken I Baljian, s-a nascut in Bucuresti. „A fost un patriarh foarte venerat. In acea perioada la noi era patriarh Iustinian. Au fost relatii foarte bune intre cei doi. Si acum avem relatii foarte bune, mai ales ca exista o episcopie armeana in Romania, veche de la 1400. Insa, ei fiind un popor care a trecut prin multe incercari, la fel ca si noi, foarte multi au emigrat, avand o diaspora foarte puternica. In general, toate bisericile acestea orientale au o diaspora foarte puternica si activa. Armenii sunt raspanditi peste tot. Sunt oameni instariti, foarte bogati si atasati de biserica. Si coptii au comunitati foarte puternice in SUA, Australia, Europa Occidentala etc.”

Se numeste erezia armeneasca, anatemizata prin atatea sfinte sinoade, cu care Sfantul Nifon, Sfantul Neagoe Basarab, Basarab Tepelus, Stefanita, Alexandru Lapusneanu, Sfantul Paisie Velicikovscki si toti ortodocsii au luptat pe plaiurile noastre biserica ortodoxa, iar acel eretic armean din fruntea lor se cheama patriarh, aici facandu-se inca o hula sobornicitatii bisericii ortodoxe. Anatema.

Asemanari si deosebiri in cult

Parinte profesor Necula, care este specificul cultului Bisericilor Vechi Orientale, in general, si al Bisericii Ortodoxe Copte, in special?

Au o traditie liturgica foarte asemanatoare cu cea din Biserica Ortodoxa, fiindca au fost biserici care pana in secolul al V-lea au fost impreuna, separandu-se in urma sinodului de la Calcedon, invocand sub forma de motiv teologic separarea religioasa, deoarece doreau sa se elibereze de sub tutela bizantina.

Credinciosul care participa la slujbele din Biserica Ortodoxa Copta ramane foarte surprins ca in afara de limba (araba si copta), care n-o poate intelege, aproape ca se afla intr-o biserica ortodoxa. Sigur ca textul liturghiei in mare se deosebeste de al nostru, fiindca ei savarsesc liturghia Sfantului Vasile cel Mare, a Sfantului Grigore de Nazianz si a Sfantului Chiril al Ierusalimului. Dar momentele principale sunt aceleasi. De aceea toata viata liturgica, randuielile liturgice, institutiile bisericesti legate de viata liturgica sunt asemanatoare cu cele din Biserica Ortodoxa Rasariteana.

Se numeste aurul, adica Litrughia ortodoxa, asemanator cu mizeria, adica curvia eretica. Anatema. Se justifica o erezie printr-o alta erezie, spunandu-se ca au cazut din Duhul Sfant pentru ca n-au vrut sa fie in Duhul Sfant. Anatema.

Se desemneaza ruptura de Duhul Sfant ca ruptura de Bizant, numindu-se cu alte cuvinte erezia pentru a nu se vadi, si se numeste ortodoxia tutela bizantina, folosindu-se un concept lumesc inventat astazi pentru o realitate ortodoxa de la Duhul Sfant. Mana autorului scrie fara mintea sa. Se spune ca o separare de biserica ortodoxa are motivatie teologica, ca si cum asta n-ar justifica separarea, dar tocmai asta este separarea. Nu stie mana ce zice mintea.

Acum autorul se vadeste si arata ca este fara minte. Spune

Credinciosul care participa la slujbele din Biserica Ortodoxa Copta ramane foarte surprins ca in afara de limba (araba si copta), care n-o poate intelege, aproape ca se afla intr-o biserica ortodoxa.

Numeste erezia Biserica Ortodoxa, ca apoi sa spune ca credinciosul aproape se afla intr-o biserica ortodoxa. Se contrazice, si-si vadeste erezia si nebunia. De aceea am spus ca este fara minte. Sau are minte dar lucreaza pentru tatal nebuniei.

Apare inca o contradictie, ceea ce arata ca autorul nu isi poate stapanii termenii. Si spune si hula. Spune ca exista doua biserici ortodoxe, una ortodoxa rasariteana, si una copta. Duhul Sfant este unul intr-o singura biserica soborniceasca. Cine spune ca in afara sobornicitatii este Duh Sfant este anatema. Apoi foloseste pentru biserica ortodoxa numele rasariteana. Ce sa credem? Ca este stilist, ca aceia mai adauga alte lucruri la singura denumire soborniceasca a bisericii ortodoxe, si anume la cea ortodoxa. In orice caz este eretic.

Si ei cinstesc sfintii?

Da. Noi am decretat prin Sinodul IV Ecumenic cinstirea sfintilor si a moastelor, iar ei s-au separat imediat dupa sinod. Cu toate acestea, au si ei un cult, poate mai puternic, al icoanelor, sfintilor si moastelor. In toate bisericile copte gasim aceasta dragoste deosebita.

Orice cinstire a sfintilor si icoanelor este in Duh Sfant. Cine nu este in Duh Sfant nu cinsteste, ci huleste, iar ceea ce zice el ca sunt icoane nu sunt icoane, ci idoli ai desfranarii. Ortodoxia nu decreteata, ci marturiseste de la Duhul Sfant. Dragoste nu este decat in ortodoxie, caci dragostea este de la Duhul Sfant.

Cum pregatesc Sfanta Impartasanie?

Ca si noi, cu paine dospita, pe care o fac in ziua respectiva sub forma unor azime mari; nu au numai sfantul agnet si celelalte, ci pur si simplu folosesc o paine intreaga. Dar au aceeasi invatatura despre Sfanta Impartasanie, cred in realitatea Trupului si a Sangelui Mantuitorului Iisus Hristos in Sfanta Impartasanie

Mare erezie! Ochii mei nu-si pot veni in fire. Se compara Liturghia noastra de la Duhul Sfant, ortodoxa, cu o erezie spurcata, care nu are Sfant Agnet, dar nu numai Sfant Agnet, adica Trupul Mantuitorului, dupa prefacere, ci nimic. Se spuen ca nu au numai, de parca ei ar avea mai mult, desi ei au curvie, si iad. Invatatura ortodoxa este de la Duhul Sfant, iar ceea ce este in parelnice forme terminologice la fel, nu este, caci nu este in Duhul Sfant, iar Adevarul este numai in Duhul Sfant. De aceea Sfantul Maxim spunea ca nici daca diavolul spune adevarul, sa nu-l credeti. Daramite sa marturisiti ca el. Cine spune ca nu marturiseste ca ortodocsii, ci ca el, sa fie anatema.

Celelalte randuieli sunt asemanatoare cu cele din Biserica Ortodoxa. Au o slujba denumita „a tamaierii de seara”, care este slujba Vecerniei, „slujba tamaierii de dimineata”, care este slujba Utreniei. Sfintele Taine, ca randuiala, sunt poate mai lungi sau mai scurte, dar se aseamana foarte mult. Ritualul cununiei este mult mai dezvoltat decat la noi si rolul pe care il joaca mirii este important – la un moment dat isi schimba intre ei verighetele -, au o participare mai directa la aceasta slujba

Se numesc randuielile din predania Duhului Sfant iarasi asemanatoare cu cele diavoleste. Unde este asemanarea intre Duhul Sfant si diavol? Se spune despre curviile lor ca sunt Sfinte Taine, si ca pot exista Sfinte Taine care sa se asemene. Exista un singur set de Sfinte Taine, cele ortodoxe, iar altceva e curvie.

Cum se numeste cununie curvia? Si mirii lor au mai multa participare decat noi la curvie, daca au ceva mai mult, nu in ortodoxie. Pentru ca ei au numai participare la curvie, iar noi avem numai la har. Deci sa fie anatema.

Se regasesc in cultul bisericilor acestora instrumente muzicale?

Au o muzica bisericeasca foarte dezvoltata, canta toata lumea, au cete intregi de diaconi, care sunt de fapt cantareti, si au un acompaniament muzical de timbale, tobe si de triangluri; doar aceste instrumente de percutie, in rest n-au nimic altceva, orga sau instrumente de muzica. Sunt foarte ritmici, probabil influentati de arabi. Dar muzica bisericeasca este o muzica a lor, se deosebeste de muzica araba, este o muzica cu totul aparte, o canta in biserici, o stie toata lumea. Ciudat, cu toate ca limba copta nu se mai vorbeste, o stiu pe deasupra. Canta si slujesc in limba aceasta, pe langa textele care se citesc din Apostol si Evanghelie, iar textele din liturghii se canta si in copta, si in araba. Este impresionanta participarea credinciosilor copti la Liturghie. Cand rostesc Tatal Nostru, este o mare de lume care se roaga. De exemplu, in Catedrala Sfantul Marcu din Cairo, care este o biserica uriasa, cea mai mare din Orientul Mijlociu la ora actuala, o mare de lume ridica mainile catre cer si invoca pe Dumnezeu rostind Tatal Nostru; ti se face parul maciuca cand auzi cum se roaga. Sunt extraordinar de credinciosi si de atasati Bisericii lor.

La crasma se canta din instrumente, si cum acele capisti ale lor sunt crasme ale imbatarii cu satana, nu ma mir. Dar un ortodox sa alature crasma bisericii este de mirare, si el nu mai e ortodox, cel putin in acest text, daca nu se leapada de el. Se numeste desfranarea lor Liturghie. Se spune ca se roaga. Poate satanei, tatal lor, nu lui Dumnezeu. se numeste capistea din Cairo catedrala, admintandu-se episcopat eretic, si biserica, iar ei sunt numiti credinciosi. Poate satanei, si adunarii dracilor sai, nu altcuiva.

Pastele in Egipt

„Data Pastelui este aceeasi la toate Bisericile Ortodoxe, fie ele Rasaritene sau Orientale. Perioada pascala se intinde tot de la Inviere pana la Cincizecime. In aceasta perioada, noi, in Biserica Copta, nu postim deloc, nici miercuri, nici vineri. Salutul este acelasi, „Hristos a inviat!” – „Adevarat a inviat!”. Liturghia din noaptea de Pasti nu incepe peste tot la ora 12, ci uneori mai devreme – 19.00, 21.00 sau 20.00 – si se termina in jur de ora 01.00-02.00 noaptea. Bucatele sunt aceleasi, mai putin mielul, deoarece carnea de oaie este consumata regulat, taiem mielul saptamanal.

Se numeste erezia lor Paste. Se numeste ca au perioada pascala, Inviere si Cinzecime. Numai in Duhul Sfant sunt acestea, nu la eretici. Se justifica incarcarea randuielii postului miercurea si vinerea. Nimeni nu poate marturisi adevarul decat in Duhul Sfant, iar pe diavol nici de spune adevarul sa nu-l credeti. Se numete iarasi curvia lor Liturghie.

Luni, a doua zi de Inviere, avem o sarbatoare foarte mare, a primaverii, care este legata intotdeauna de Inviere. Interesant la aceasta serbare este faptul ca participa toti egiptenii, atat musulmani, cat si crestini. In aceasta zi se mananca oua rosii si peste. Cu aceasta ocazie se face o slujba speciala. Oul si pestele simbolizeaza Invierea: oul mormantul inchis, dar care are ceva viu in el, iar pestele fiind mort, totusi nu este stricat.

Se justifica sarbatorirea dintre pagani si eretici, ceea ce este bine, caci se marturiseste ca dracii impreuna traiesc, dar se trimite aceasta pangarire catre Sfanta Ortodoxie, si aici este erezia. Simbolismul eretic este eres, si nu se compara cu cel al ortodocsilor.

Postul Pastelui este acelasi, poate uneori mai aspru. Spre exemplu la Florii sau la Buna Vestire nu se dezleaga la peste. Sau in saptamana pregatitoare, a Branzei, in Biserica Copta nu se mananca branza, ci tot de post, dar cu un regim alimentar mai usor; chiar si numarul metaniilor este mai mic decat in timpul postului efectiv”, explica Talaat Takla Mourkus Ataas, originar din Egipt.

Monofizitism. O randuiala ce necinsteste ceea ce ei numesc Buna Vestire, caci sarbatorile numai in Duh Sfant sunt. Normal ca negand natura umana, ei nu se bucura. Sa fie anatema. Randuieli eretice sunt prezentate in comparatie implicita cu cele ortodoxe, ceea ce este erezie.

Bisericile Ortodoxe Orientale astazi

Bisericile Vechi Orientale au alcatuit un grup de Biserici cu o organizare de sine statatoare, conducere proprie si cult propriu in limba nationala. Ele se caracterizeaza printr-o puternica traditie veche si o viata cultica foarte intensa. La ora actuala, aceste Biserici sunt:

Se numesc erezie biserica. Grup, adica secta, capiste, e corect. Dracul e vechi de cand lumea.

Biserica Apostolica Armeana este una din cele mai vechi Biserici crestine, intemeiata istoric de Sfantul Grigorie Luminatorul, la inceputul secolului al IV-lea. Centrul religios este la Etchmiadzin. Intaistatatorul poarta numele de catolicos. Limba de cult e armeana veche.

Biserica copta din Egipt a fost intemeiata, dupa traditie, de Sfantul Evanghelist Marcu. Cultul este in limba copta. Din secolul al VIII-lea, limba curenta este araba. Foarte intensa este astazi misiunea monahala. Are sapte seminarii teologice si un Institut de studii copte la Cairo. Are multe parohii in Europa, USA, Canada si Australia, numarand aproape 18 milioane de credinciosi. Intaistatatorul este „papa si patriarh”.

Biserica Etiopiana, de departe cea mai numeroasa – 45 de milioane -, isi are originea in secolul al IV-lea, intemeiata de Sfantul Frumentiu, hirotonit de Sfantul Athanasie al Alexandriei. Apogeul acestei Biserici a fost in secolul al XV-lea. In practicile liturgice pastreaza inca traditii iudaice. In 1959, a fost ridicata la rangul de Patriarhie. Titlul intaistatatorului este de patriarh.

Biserica Siriana isi are originea din perioada apostolica, numita „iacobita” sau „siro-iacobita”. Cultul este in siriaca veche. Daca in Evul Mediu a cunoscut o mare inflorire, dupa invazia mongola a inceput sa decada si din cauza turcilor. Titlul intaistatatorului este de patriarh. Patriarhii si-au avut resedinta in Antiohia, apoi in Damasc, din 1959. Are o diaspora destul de mare in USA, Australia si Canada.

Biserica Siriana Malankara s-a format prin separarea credinciosilor tomiti din Biserica Asiriana a Rasaritului din India, care erau catolici, si trecerea sub jurisdictia Bisericii siriene iacobite, in secolul al XVII-lea. A avut statut de Biserica autonoma. Se afla in provincia Malabar din India. Din secolul al XlX-lea s-a numit „siriana a Sfantului Toma” din India, cu practici ale Bisericii Siriene. Are un Seminar teologic la Kottayam, scoli, colegii, spitale si orfelinate. Are o diaspora bine organizata in USA, Marea Britanie si Australia. Intaistatatorul are titlul de catolicos.

In acest paragraf se justifica unirea cu iudaizanti si oameni iesiti din erezia catolica. Oare suntem chiar asa de neghiobi? Oare am ajuns asa de neintelepti incat sa inghitim aceste mizerii? Cum se poate sa se prezinte intr-un ziar ce are binecuvantare patriarhala asemena erezii ce nici nu sunt de conceput pentru un om normal?

Sunt convins ca PF Daniel nu a vazut acest articol. Trebuie sa il vada si sa isi ia binecuvantarea de asupra sa. Trebuie retrase toate numerele din Lumina de pe piata, si trebuie condamnat public tot prin media acest gest eretic. Vad ca apare o tendinta. Sa se foloseasca presa pentru erezii.

Acum o saptamana a fost dat un comunicat tot eretic prin care ieromonahilor li se interzice sa oficieze cununii si botezuri. Prin acest comunicat, se introduce o diferenta intre preotia de mir si cea monahala, desi este aceeasi. Se fac doua preotii, una cu cinci taine, si alta cu sapte. Aceasta este erezie si trebuie retrasa, iar scuzele de rigoare cerute.

Recent doua publicatii ortodoxe au fost interzise de catre Patriarhie, pe un motiv lumesc si nu pe motive canonice, asa cum ar trebui interzis ziarul „Lumina”. Dar cine sa o faca?

Media bisericeasca trebuie sa fie controlata in privinta marturisirii ortodoxiei, pentru ca aici este vorba de ortodoxie si de Duhul Sfant.

Cu respect, Staretu Stefan, student anul II, Istorie, Iasi

Acest articol a fost publicat în ANTI-ECUMENISM și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

48 de răspunsuri la Despre erezia monofizita din Ziarul Lumina. Un motiv in plus de a boicota aceasta publicatie

  1. Adrian V. zice:

    Hristos a inviat,

    Nu stiu cum este situatia in Biserica Copta, insa din ceea ce cunosc …daca niste eretici renunta la erezia lor si marturisesc intru totul Ortodoxia pot fi primiti inapoi in sandul Bisericii Ortodoxe. Prin urmare daca Biserica Copta marturiseste intru totul si intru toate cele ale Biserici Ortodoxe de ce nu ar putea fi primita inapoi? Cred ca e irelevant acum sa zicem daca au trait atatea secole sau nu in erezie. In momentul de fata daca ei anatemizeaza orice erezie pe care noi ortodocsii stim ca ei au practicat-o (poate doar la inceputrile lor) de ce nu pot fi primiti in Biserica Ortodoxa?
    Intreb ca un nestiutuor nu ca un sfatuitor. Exista alte regului canonice de primire in Biserica Ortodoxa?

  2. alexandrel zice:

    am citit ce scrie aici…si in multe puncte aveti dreptate..dar… scrieti mult despre curvie, preacurvie si preadesfranare… Eu nu inteleg prea bine, dar ma intrebam care este adevaratul sens al acestora de vreme ce sensul cel mai des intalnit este puternic prezent si in ortodoxie si la ortodocsi, chiar si la preoti. deci, care este sensul preacurviei, preadesfranarii si a curviei aici?

  3. Darie ascoristul zice:

    E bine ca semnalati acest eveniment. Din pacate tot mai multi cad i inselari. A cazut Dan puric, apoi Danion Vasile (despre care nu ati pomenit mare lucru), apoi unul apoi altul pana ce ne vom trezi ca toti suntem cazuti. Ce se va alege de lumea sata? va spun ce? TULBURARE.
    Peste tot vezi scandaluri si tulburari. Asta ne mai lipsea?

  4. ionut zice:

    Uraciunea pustiirii la usa altarului este aproape. vor fi si altele si mai mari. ce sa facem noi? sa inmultim rugaciunea pt. noi si urmasii nostri, sa ne cunoastem mai bine traditia si sa o traim. iar despre acesti asa zisi slujitori ai altarelor indiferent de rang ar trebui sa-i plangem. De ce pt. ca diavolul a ajuns sa le stapaneasca mintea si inima si ei fara sa stie pregatesc venirea antihristului.

  5. un trecator zice:

    atentie la sublinierea din text. pt cine citeste repede ar putea ramine cu impresia ca „sunt intr-adevar ortodoxi” – alte idei merita subliniate sau mai bine fara sublinieri.

  6. Marius8eu zice:

    Hristos a inviat,
    „i au un acompaniament muzical de timbale, tobe si de triangluri; doar aceste instrumente de percutie, in rest n-au nimic altceva, orga sau instrumente de muzica.”

    Daca acesti monofiziti/copti ar renunta la toate obiceiurile lor si ar dopta invatatura din anii 300 s-ar face o mare bucurie in cer.

    Doamne Iisuse Hristoase lumineaza pasii pacatosilor, sa urmeze calea cea dreapta si sa afle pasune.

  7. mishi55 zice:

    @darie ascoristul
    „Peste tot vezi scandaluri si tulburari. Asta ne mai lipsea?”
    Nu, puiule, nu ne lipsea. Vai, vai, ti-a tulburat somnicul de dupa amiaza, nu? sau pe ala de seara, ala de frumusete?
    Lasa, lasa, dormi mai departe, nu te agita, nu te framanta, ca faci riduri pe frunte! „Dormi linistit, ca are cine lucra…”

    Si ia zi, a cazut Danion? Ia auzi! De unde o fi cazut, bre? Asta te-o fi trezit si te-ai speriat…
    A cazut Danion… asta ai emis-o mataluta singur-singurel, din capul matale, sau te-a ajutat vreun (i)luminat?

    Culca-te la loc, ascorel, si dormi si viseaza ca te faci mare, mare, … mare…

  8. Aurora zice:

    Ziarul Lumina propaga multe aberatii. Din fericire oamenii nu prea sunt atrasi de aceasta puplicatie, mai ales la tara, unde veniturile sunt mici, nu le convine sa dea banii pe asa maculatura.
    Trebuie sa fim atenti la toate nelegiuirile care se difuzeaza din Deal, sa nu-i lasam sa ne amestece cu monofizitii si cu alti eretici.

  9. doar ortodoxia zice:

    Adevarat a inviat !” Nu judecati si nu veti fi judecati;nu osanditi si nu veti fi osanditi .”( Luca6,37). ” Nu gandi rau de nimeni.Cand vei vedea si vei auzi rau de fratele tau, atunci pecetluieste-ti gura cu tacere si suspina pentru el catre DUMNEZEU sa-l indrepteze ,si sa te rogi si pentru tine sa nu cazi in acelasi pacat .Nu cauta sa cunosti faptele altora ,se vor gasi si in tine multe din aceleasi fapte de care il banuiesti pe aproapele. ” ( Parintele Arsenie Boca )

  10. Ionut zice:

    Doamne ajuta,
    As dori sa aflati despre un eveniment care se va desfasura in zona Timisoarei cu ocazia Zilei Europei. Filarmonica Banatului este invitata sa tina un concert in incinta Manastirii Timiseni de langa Timisoara cu ocazia zilei EUropei. Ce parere aveti despre acest eveniment? Au ajuns manastirile si bisericile noastre sali de concert? Cum am putea opri acest eveniment intr-un mod ortodox?

  11. copernic zice:

    Maculatura pot fi numite mai ales tabloidele click, libertatea, etc Acestea au facut cu adevarat rau multor suflete, de toate varstele . Raul venit de aici este inimaginabil mai mare. de ce nu scriem articole si despre raul facut de aceasta maculatura. Am observat o tendinta de a critica pe anumiti crestini care nu cunosc adevarul ortodox in totalitate, iar raul facut de acele publicatii mult stricatoare de suflet, parca nu e luat in seama, parca nu ar exista, desi il vedem la tot pasul.
    Ar trebui sa avem si aceasta grija de a ne pronunta impotriva unor astfel de aparitii nedorite.

  12. Aurora zice:

    @doar ortodoxia

    Ce vrei sa dovedesti cu citatele din Biblie ? Sa nu mai gandim, sa nu mai observam relele care se intampla, sa ne punem ochelari de cal si dopuri in urechi ? Toata aceasta ignoranta ne-o recomanzi, chipurile ca sa nu judecam pe aproapele ? Pai noi nu judecam pe nimeni, ci doar analizam situatia tragica in care ne aflam, aceea de a ne fi calcata in picioare credinta ortodoxa si riscul de a fi amestecata cu dogmele pagane. Sa fim deci lucizi, atenti la tot ce se intampla si sa nu devenim niste jalnici temniceri ai gandirii din grija exagerata de a nu cadea in judecarea cuiva. Doamne ajuta-ne si deschide-ne mintea !

  13. dardala zice:

    Frica de tulburări e mai mare decît cea de a cădea în erezie, adică mai mare decît frica de Dumnezeu. Trist şi „tulburător”

  14. grigore zice:

    L-am auzit pe Danion Vasile vorbind multor tineri, inclusiv in scoli, facultati, camine culturale, locuri unde nu se prea deranjeaza sa ajunga cei care au datoria de a raspandi mesajul evangheliei si al sfintilor parinti. Deasemeni am auzit conferinte inregistrate, una din ele chiar de pe acest site. Eram fericit, am simtit nevoia de a auzi si altele, bucuros ca se poate vorbi firesc despre adevar, nu cu limbaj academic.
    El nu a cazut, ci face un lucru pe care multi din cei care ar fi avut datoria aceasta nu il fac, anume de a vorbi si explica adevarurile ortodoxe. Totul cu un limbaj clar, usor de inteles de oameni, fara expresii complicate ce tin mai mult de filozofie. OMUL DIN ZILELE NOASTRE are foarte mare nevoie sa i se explice ceva din vastitatea scrierilor ortodoxe, pe limba lui, folosita in relatiile cu ceilalti.
    Ca istoric un om poate vorbi despre conditiile in care au avut loc anumite evenimente istorice: unirea principatelor, primul si al doilea razboi mondial, conventiile semnate si cu ce pret etc observand care a fost si intentia buna sau rea a participantilor. DECI legat de problema impunerii schimbarii de calendar , domnule darie ascoristul , trebuie sa intelegeti ca dupa aparitia unor documente desecretizate, putem spune ca unii din cei care au vrut sa se schimbe calendarul erau anticrestini declarati, (bolsevicii marxisti) care au profitat de ocazie sa produca o dezbinare in biserica cea dreapta. Pe langa ei erau si altii apartinand unor organizatii mai ascunse care infiltrandu si membrii chiar la nivelul ierarhiei au putut face ce vor. Sunt sigur ca bunul simt pe care il are orice om, arata ca nu tin cu stilistii… eu tin cu, studierea conditiilor, in care o mana de oameni au impus o schimbare cu totul neacceptata de credinciosi, de preoti, de calugari mai ales, dar foarte dorita de catolici, de masoni, de marxistii din Rusia care au exterminat milioane de credinciosi pe motiv ca ei credeau celor spuse de Mantuitorul.
    Se pot comenta multe evenimente istorice fara a tine cu stilistii… ci observandu-le acum cand au aparut atatea date si documente despre ce s-a intamplat. Noi facem ascultare in continuare si ramanem asa cum ne-am nascut pe stil nou, dar asta nu ma impiedica sa spun ca in Rusia a fost numit calendarul
    comunist, impus de niste dusmani ai credintei. Oare de ce .

  15. eugenia zice:

    Hristos a inviat!

    Mie imi plange sufletul de ce spuneti domniile voastre, aici.
    Ortodoxia aceasta incrancenata, scrasnita si care da cu parul, este ortodoxie, dar nu crestina.
    Va voi reproduce doua situatii.

    Departe de casa.
    Intr-o biserica ortodoxa greceasca, duminica, la Sfanta Liturghie, cam 12-15 credinciosi participa la Slujba.
    Greci, romani, rusi, o armeanca, un ungur de-al nostru care vine cu nevasta, ca el este”reformat” si… un copt. Amarat coptul, munceste o duminica din doua, vine de foarte departe, fara automobil in Biserica ortodoxa dintr-un sat catolic.
    In mijlocul Slujbei, coptul cade rapus. Nu misca, mai daca sufla.
    Din toata adunarea doar un batran domn roman si „reformatul ” care ne enerveaza pe toti pentru ca doarme pe el si zice „colivie”in loc de coliva sar si incearca sa il puna pe piceoare pe…Crestin(?). Cei doi il transporta pe nefericit la spital.
    Ortodocsii cei” drepti”, l-au privit pe coptul care lesinase caci tinea un post aspru, ca pe un obiect, nu ca pe chipul lui Dumnezeu. Nici preotesele, nici tanarul teolog roman, la ora aceea enorias de rand, actualmente preot intr-o Biserica foooarte importanta din capitala Europei, nu i-au dat o gura de apa, o mana sa se ridice.
    Dupa Slujba, la o cafea, partea „demna” a parohiei isi dadea cu parerea cum ca nu-i de mirare ce s-a intamplat, nu era de „al nostru”.
    Si Maica Domnului ii privea din icoane…..
    ….
    Alt an, alta Biserica Ortodoxa.
    Sfarsitul Slujbei de Inviere.
    In Biserica se sting luminile, palpaie doar lumanarile cu flacara cea vie, in Altar.
    Enoriasii ortodocsi europeni se veselesc la agapa pregatita de cativa credinciosi, intr-o incapere alaturata.Din buna cuviinta si respect pentru Parintele Paroh stam cateva minute si apoi dam sa plecam.Ceva ne atrage atentia.
    In genunchi, in picioarele goale, femeile copte si siriace se roaga. Se roaga si pentru noi, se roaga pentru Omenire. Este ora doua din noapte.
    Parintele ii ingaduie in Biserica pe toti cei ce se roaga Domnului Iisus Hristos si Sfintei Treimi.
    Slujba Sfanta a Invierii s-a terminat cu citirea a dousprezece fragmente din Evanghelia dupa Ioan in dousprezece limbi, de catre tot atatia credinciosi.
    Cine crede ca nu se infioara auzind cum suna Evanghelia in arameeana, ebraica, araba, armeana, greaca veche sau poloneza, se inseala..

    Atunci cand Lumina Sfanta a Invierii vine in Lume la Ierusalim, coptii, siriacii, grecii si armenii o transmit intregii ortodoxii.
    Sa ne gandim o clipa la situatia in care acestia ar fi inlocuiti cu rusi, romani, indieni (caci au fost crestinati de catre Sfantul Apostol Toma), maltezi ( caci si la ei a poposit Sfantul Apostol Pavel). Nu aveti asa, un soi de tresarire ingrijorata?

  16. Daniel zice:

    Hristos a Inviat.D-zeu sa ne ajute si sa ne lumineze mintile si sa ne indrepte si intareasca credinta.

  17. necesar zice:

    @eugenia
    Pana nu veti mai confunda Ortodoxia cu sentimentalismul sau umanismul ecumenist nu veti face nimic! Va puneti mantuirea in pericol cu buna stiinta! Ati auzit de Limonariu? Daca nu, cititi-l!

    Limonariul, cap. 106:

    Se povesteste despre un oarecare Avva Teodor care a cunoscut pe un monah sirian [monofizit] cu viatã asceticã foarte severã. Si aflînd cã acest monah mãrturisea credintã monofizitã s-a smintit, s-a dus la chilie si aruncîndu-se la pãmînt s-a rugat la Dumnezeu ca sã-i descopere lui “cine crede bine si drept”.

    – În a treia zi, ne spune Ava Teodor, am auzit o voce nevãzutã care mi-a spus:
    – Du-te, Teodore, si vezi credinta lui.

    A doua zi m-am dus, m-am asezat în fata lui, am asteptat sã vãd ce are sã se întîmple potrivit celor spuse mie de glasul nevãzut. Am stat asa cam un ceas uitîndu-mã la el: stãtea si sirianul spunînd versete din Scripturã. Si am vãzut, fiilor, mã jur pe Domnul, deasupra capului lui asezatã o porumbitã plinã de funingine, ca si cum ar fi iesit din cuptor, jumulitã si urît mirositoare, care mi s-a arãtat, înfãtisa credinta lui.

    Cap. 48:

    Ne povestea avva Anastasie preotul si paznicul odoarelor sfintei Biserici a Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, cã a venit Cosmiona, femeia patricianului Gherman si a voit ca în una din noptile sfintei Duminici sã se închine singurã la sfîntul si fãcãtorul de viatã Mormînt al Domnului nostru Iisus Hristos, adevãratul Dumnezeu. Cînd a vrut sã se atingã de Mormînt a întîmpinat-o Stãpîna noastrã, Sfînta Nãscãtoare de Dumnezeu, fatã cãtre fatã, împreunã cu alte femei si i-a spus:

    – Pentru cã nu esti de ale noastre , sã nu intri aici!

    Ea apartinea ereziei lui Sever, acefalul [monofizitism]. Cosmiona se rugã mult ca sã-i dea voie sã intre. Sfînta Nãscãtoare de Dumnezeu însã i-a rãspuns zicîndu-i:

    – Crede-mã, femeie, cã n-ai sã intri aici pînã nu te vei împãrtãsi cu noi prin aceeasi credintã.

    Prin aceste cuvinte a cunoscut cã este împiedicatã sã intre pentru cã este ereticã si cã dacã nu trece la Sfînta, saborniceascã si apostoliceascã Bisericã a lui Hristos, Dumnezeul nostru, n-are sã intre. A trimis îndatã dupã diacon. Cînd acesta a venit cu sfîntul potir, ea s-a împãrtãsit cu Sfîntul Trup si Sînge al Marelui Dumnezeu si Mîntuitorul nostru Iisus Hristos. Si astfel a fost învrednicitã sã se închine sfîntului si de viatã fãcãtorului mormînt al Domnului nostru Iisus Hristos.

    Unul din pãrinti ne povestea despre fericitul Efrem patriarhul Antiohiei, cã era un apãrãtor înfocat al credintei ortodoxe. Într-o zi a auzit ca în pãrtile Ieropolei trãieste un stîlpnic care face parte din erezia severienilor si a acefalilor. A pornit deci la el cu gîndul sã-l reîntoarcã la credinta ortodoxã. Cînd a ajuns acolo a început dumnezeiescul Efrem sã-l sfãtuiascã si sã-l îndemne pe stîlpnic sã meargã pe drumul tronului apostolic si sã aibã pãrtãsanie cu Sfînta soborniceascã si apostoleascã Bisericã. Stîlpnicul i-a rãspuns, zicîndu-i:

    – Eu, cu nici un chip , n-am nici o legãturã cu Sinodul de la Calcedon. (…) Atunci patriarhul si-a dezbrãcat omoforul pe care-l purta, s-a apropiat de foc, pe care-l aprinsese aproape de stîlp si s-a rugat zicînd:
    – Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, care pentru noi ai binevoit sã te întrupezi cu adevãrat din Stãpîna noastrã, Sfînta Nãscãtoare de Dumnezeu si pururea Fecioara Maria, aratã-ne nouã adevãrul!

    Dupã ce si-a terminat rugãciunea si-a aruncat omoforul în mijlocul focului. Cu toate cã focul a ars timp de trei ore pînã ce s-au terminat toate lemnele, totusi a scos din foc omoforul întreg si nevãtãmat , fãrã a fi suferit ceva din pricina focului. Atunci stîlpnicul vãzînd întîmplarea, s-a încredintat cã adevãrata credintã este în Biserica Ortodoxã. L-a anatemizat pe Sever si erezia lui, a venit la sfînta Bisericã, s-a împãrtãsit din mîinile fericitului Efrem si L-a prea slãvit pe Dumnezeu.

    Cap. 178:

    Ne povestea nouã avva Gheorghe, preotul chinoviei Sholarilor, cã în Manadia trãia un bãtrîn tare sîrguitor; era însã simplu la credintã si se împãrtãsea oriunde se gãsea fãrã nici o deosebire. Într-o zi s-a arãtat un înger al lui Dumnezeu spunîndu-i:

    – Spune-mi mie, bãtrînule, dacã vei muri, cum voiesti sã te îngroape pe tine, oare ca egiptenii, sau ca armenii, sau ca ereticii, ori ca ierusalimlenii? (adicã ortodocsii n.n.)

    – Nu stiu, i-a rãspuns bãtrînul.

    – Gîndeste-te, i-a spus atunci îngerul, si am sã vin peste trei sãptãmîni sã-mi spui.

    Bãtrînul s-a dus la un altul si i-a spus ceea ce a auzit de la înger. Cînd a auzit acest bãtrîn s-a minunat de spusele lui. S-a uitat mult la el si miscat de Dumnezeu i-a spus:

    – Unde te împãrtãsesti cu Sfintele Taine?

    El i-a rãspuns si i-a zis:
    – Unde mã gãsesc, acolo mã împãrtãsesc, ori la armeni, ori la egipteni, ori la eretici.

    Atunci bãtrînul i-a spus:
    – Sã nu crezi cã poti sã te împãrtãsesti în afarã de sfînta sobornicã si apostolicã Bisericã, care tine patru sfinte sinoade ecumenice; cel din Niceea, al celor trei sute optsprezece pãrinti, cel din Constantinopol, al celor o sutã cinci zeci de pãrinti, primul din Efes, al celor dou sute de pãrinti si cel din Calcedon, al celor sase sute treizeci de pãrinti. Cînd va veni îngerul spune-i: “Vreau sã fiu înmormîntat cum se îngroapã monahii ierusalimleni”.

    Dupã trei sãptãmîni a venit îngerul si a spus bãtrînului:
    – Ce mai este bãtrîne? Te-ai gîndit?
    – Vreau sã fiu înmormîntat cum îngroapã monahii ierusalimleni i-a rãspuns bãtrînul.
    – Bine, bine, a zis îngerul.
    Si îndatã si-a dat duhul bãtrînul.
    Aceasta s-a întîmplat ca sã nu piardã bãtrînul ostenelile lui si sã fie osîndit la un loc cu ereticii.

    Cap. 26:

    Un bãtrîn cu numele Chiriac trãia în lavra Calamon din apropierea sfîntului rîu Iordan. Si era bãtrînul îmbunãtãtit în fapte dumnezeiesti. La el a venit un frate strãin din tinutul Dara, cu numele Teofan. Si a aflat bãtrînul cã acest Teofan era rãtãcit si nu stia care credintã este cea adevãratã.

    Atunci, lãsîndu-l pe fratele în pesterã s-a dus la tãrmul Mãrii Moarte si s-a rugat pentru el. Si iatã cum pe la ceasul trei dupã amiazã în ziua urmãtoare, vede fratele pe cineva înfricosãtor la vedere, stînd în fata lui si-i spune:
    – Vino si vezi adevãrul!
    Si luîndu-l, l-a dus într-un loc întunecos, cu miros urît si cu foc si-i arãtã în mijlocul focului pe Nestorie si Teodor, pe Eutihie si Apolinarie, pe Evagrie si pe Didim, pe Dioscor si pe Sever, pe Arie si pe Origen si pe alti cîtiva.

    – Iatã, îi spune acela ce i s-a arãtat, acesta-i locul pregãtit ereticilor si celor de urmeazã învãtãturile lor. Dacã-ti place locul, rãmîi în credinta ta! Dar dacã nu vrei sã încerci chinul acesta vino la Biserica cea sfîntã si sobornicã, asa cum ti-a spus bãtrînul. Cãci îti spun: chiar dacã ai sãvîrsit toate virtutile, ajungi în locul acesta dacã n-ai dreaptã credintã.
    La cuvîntul acesta fratele si-a venit în sine. Cînd a venit bãtrînul i-a povestit toate cele întîmplate asa cum le-a vãzut si a trecut la sfînta sobornicã si apostolicã Bisericã. Si a rãmas împreunã cu bãtrînul în Calamon. Dupã ce a stat multi ani cu el, a adormit în pace.

    Cap. 199:

    Unul dintre pãrinti povestea cã un cãlugãr curat si sfînt, vedea îngeri în dreapta si în stînga lui în timp ce sãvîrsea Proscomidia. Acesta însã luase rînduiala proscomidiei de la eretici si pentru cã era nepriceput în dumnezeiestile dogme si în simplitatea si nerãutatea lui o spunea asa, nestiind cã greseste.

    Prin hotãrîre dumnezeiascã însã, a venit la el un frate care era priceput în dumnezeiestile dogme. S-a întîmplat ca monahul acesta sã sãvîrseascã sfînta Euharistie de fatã cu el. Fratele, era diacon, i-a spus:
    – Slujba pe care o faci, pãrinte, nu este ortodoxã ci ereticã.
    Bãtrînul însã, pentru cã vedea îngeri în timp ce sãvîrsea Sfînta Tainã a Euharistiei n-a dat atentie celor spuse, ci le-a dispretuit. Diaconul însã stãruia zicînd:
    – Gresesti, cãlugãre! Biserica nu primeste acestea.
    Pentru cã Bãtrînul s-a vãzut astfel acuzat si mustrat de diacon si totodatã vedea ca de obicei si pe înger, i-a întrebat:
    – Diaconul îmi grãieste mie în chipul acesta. Este adevãrat ce spune?
    – Ascultã de el, cãci are dreptate, i-au rãspuns îngerii.
    – Dar pentru ce nu mi-ati spus voi mie asta? a întrebat bãtrînul.
    – Asa a orînduit Dumnezeu, au rãspuns ei, ca om pe om sã se îndrepte.

    Si de atunci s-a îndreptat multumind lui Dumnezeu si fratelui.

    Cap. 188:

    Avva Teodor, staretul Vechii Lavre, ne povestea nouã:
    În Constantinopol erau doi frati sirieni zarafi. Si a spus fratele mai mare celui mai mic:
    – Haide sã ne ducem în Siria, si sã rãscumpãrãm casa noastrã pãrinteascã!
    – Pentru ce sã ne ducem amîndoi, ca sã fim siliti sã închidem zãrãfia? Sau du-te tu si rãmîn eu aici sau mã duc eu si rãmîi tu.
    Si s-au înteles ca sã se ducã fratele mai mic. Putinã vreme dupã plecarea fratelui mai mic, fratele, care a rãmas în Constantinopol, a avut un vis si a vãzut un bãtrîn vrednic zicîndu-i:
    – Stii cã fratele tãu a curvit cu sotia crîsmarului? Cînd s-a desteptat s-a întristat si si-a zis întru sine:
    – Eu sunt de vinã. Pentru ce l-am lãsat sã se ducã singur?

    Dupã cîtva timp a vãzut iarãsi în vis pe acelasi si i-a spus:
    – Stii cã fratele tãu a cãzut cu femeia crîsmarului?
    S-a întristat din nou la vederea lui. Si l-a vãzut iarãsi a treia oarã pe acelasi bãtrîn zicîndu-i:
    – Nu stii cã fratele tãu si-a pierdut cugetul si a fãcut desfrînare cu femeia crîsmarului?

    Fratele cel mai mare i-a scris din Constantinopol în Siria: “Lasã totul si vino numaidecît la Bizant”. Fratele cel mai mic, primind scrisoarea a lãsat totul si a venit la fratele cel mai mare. Cînd l-a vãzut l-a luat în biserica cea mare si a început cu durere sã-l tinã de rãu, zicînd:
    – Bine ai fãcut, frate, cã ai curvit cu femeia crîsmarului? Cînd a auzit a început sã se jure pe Dumnezeu Atotputernicul:
    – Nu stiu ce spui, nici n-am curvit, nici nu mã stiu cu pãcat decît cu femeia mea adevãratã. La auzul acestor cuvinte, fratele cel mai mare i-a zis:
    – N-ai sãvîrsit cumva ceva mai rãu?
    Fratele sãu i-a spus:
    – Nu stiu sã fi fãcut ceva nelalocul lui, decît cã am gãsit în satul nostru niste monahi apartinînd învãtãturilor lui Sever; nestiind dacã este ceva rãu, m-am împãrtãsit de la ei. Nu stiu sã fi fãcut altceva.

    Atunci a înteles fratele cel mai mare cã acest sens aveau cuvintele bãtrînului, cã el a curvit, cã a lãsat Biserica Sfîntã, sobornicã si a cãzut în erezia lui Sever Acefalul, care era într-adevãr crîsmar, s-a fãcut de rusine si a pîngãrit nobletea dreptei credinte.

  18. Antonia zice:

    Atunci cand esti simplu credincios, poti sa-ti permiti sa fii si sentimental si sa doresti mantuirea si binele intregii lumi. Dar cand ai o responsabilitate pentru o comoara care ti-a fost incredintata, pe langa acestea, ci trebuie sa tii seama de dorinta Stapanului si sa aperi in primul rand comoara respectiva. Ca in armata. Fara sa-ti permiti s-o consideri proprietate privata cu care poti sa faci ce vrei. Ascultare, si iar ascultare de Dumnezeu de la soldat pana la general!

    Iar daca generalul ia decizii gresite… Brr! Grea problema! Pai daca generalul nu asculta de Dumnezeu, nu ascultam nici noi de general. Ne luptam noi pentru comoara. Asta e. E un joc obositor, caci generalul, de la inaltimea rangului sau ar putea s-o arunce in apa ori in foc, s-o instraineze ori s-o sfarame. Trebuie sa avem grija ca si de un copil, insa, si sa-i mai atragem atentia ca greseste. Cu functia lui si cu trezvia noastra, am putea obtine si ceva bun in aceste vremuri in care jefuitorii de comori s-au inmultit atat de mult.

    In cazul nostru, comoara este Ortodoxia. Cei care nu pretuiesc aceasta comoara e clar ca nu sunt dispusi s-o apere.

    Odata fiul unei slujnice imparatesti a luat o piatra pretioasa din camera unei printese si se juca cu ea prin nisip. Mama sa l-a vazut jucandu-se, dar n-a considerat a fi ceva grav, caci ea fiind femeie simpla habar nu avea cat valora acea piatra ce stralucea oarecum la fel ca si unele fire de nisip. Disperata, printesa si-a dat seama unde ar putea fi piatra pe care o cauta si a alergat intr-un suflet la copilul cu pricina si, in schimbul unei prajituri, si-a recuperat-o de la copil. Abia cand a vazut cat de bucuroasa era printesa, slujnica s-a interesat cat valora aceasta. Astfel a aflat ca a avut in maini o comoara pe care, daca ar fi valorificat-o, si-ar fi putut castiga libertatea.

    Daca simti responsabilitate pentru o comoara a carei valoare o stii, te lupti pentru ea si o aperi de hoti si de ignoranti. Daca nu simti nicio responsabilitate, atunci o dai in schimbul unei prajituri!

  19. Mihaela2 zice:

    Hristos a Inviat!

    Ceea ce a spus Eugenia despre parohia unde se afla,este o realitate: si eu merg intr-o parohie ucrainiana,dar slujba se face mai mult in romaneste si engleza.Acolo sunt doua egiptence si la fel,se roaga cu foarte multa daruire,cu multa smerenie si evlavie si indiferent de e vara sau iarna,ele nu au nimic in picioare.

    Da,suntem ortodocsi,dar sa nu uitam de semenii nostri,iar ceea ce a incercat Eugenia sa spuna,este exact pilda samariteanului milostiv actualizata, cand cel ignorat de catre ai lui este miluit de un „pagan”.

    De acord ca trebuie sa ne aparam credinta,dar imaginea indiferentei de care au dat dovada romanii nostri cand acel amarat sedea lesinat pe banca,este un adevar trist si amar: nesimtirea asta ne va pierde pe toti si vom merge la Hristos poate perfect dogmatic,dar ma tem sa nu fim aruncati precum gunoaiele in foc,tocmai pentru nepasarea asta crasa si egoismul din noi.Adica daca nu vii in intampinarea omului,daca nu raspunzi nevoii lui imediate-ganditi-va ca acel „eretic” venea la biserica de la mare departare,praf de oboseala si flamand-eu nu stiu ce am inteles noi din toata rastignirea lui Hristos.Pana la a-l judeca ce este,datoria mea esentiala de crestin-ortodox este sa caut sa=l ajut negresit,iar judecator asupra lui are pe Hristos ,dreptul si nemitarnicul judecator al tuturor.

  20. eugenia zice:

    Multumesc pentru multele pilde transmise de „necesar”. Cu asa o semnatura, sa nu va mirati ca imi vine in minte”raul necesar” care mare tulburare starneste printre credinciosii ortodocsi.
    Stiti desigur ca in multe Biserici ortodoxe romane sunt preoti care in rugaciunea Tatal Nostru spun: Si nu ne LASA pe noi sub ispita, asa cum alti preoti se roaga cu cuvintele” Si nu ne Duce pre noi in ispita….
    Domnia voastra ce opinie aveti?
    Parerea mea este ca toate dificultatile decurg din neputintele omenesti ale carturarilor. Cum au fost talmacite cuvintele Apostolilor scrise in greaca sau arameeana si cum au ajuns la noi. Si stim bine ca problema cea mare o mostenim inca din Vechiul Testament tradus in latina si greaca din ebraica, de catre evrei. Foarte bine a facut Origen ca a pus mana pe carte si cu rugaciune si post aspru a facut traducerile concomitent in ebraica, arameeana si latina.Pentru sarguinta, eruditia si iubirea sa intru Hristos, considerata nebuna de unii, Origen si-a primit moartea ca un eretic din chiar mainile crestinilor.
    Eu prefer sa fiu si sentimentala, adica miloasa, caci asa se spune in Evanghelii, incercand sa inteleg fara preget cuvintele Mantuitorului, care stiu sigur ca macar pentru stradanie, va fi ingaduitor cu pacatele mele.
    Daca e sa privim catre inteleptii sfinti ai Ortodoxiei sa ne amintim si de Sfantul Ioan Rusul care a fost batjocorit de catre necredinciosi si ars, dar mila sa s-a indreptat si cand era in viata dar si dupa moarte, atat catre crestinii ortodocsi cat si catre musulmanii.
    Ma bucur de sprijinul duhovnicesc al unui batran Parinte ce imi este si ruda apropiata. Dumnezeu m-a pus in situatia de a avea in anturajul apropiat preoti ortodocsi si a le cunoaste modul de a gandi si comportamentul atat „in civil”(cu toate ca Preotul, odata hirotonit nu mai este „civil” niciodata),cat si cu sutana. Stiu bine ca unii Parinti ating Cerul cu fiecare gand si vorba, iar altii sunt cu ochii doar in pamant, pentru ca asa le este cugetul.
    Imi ingadui o recomandare. Luati aminte la teologii”de scoala noua, scoala adesea facuta la FF, care isi exhiba experientele trecute purtand volumul”Viata si faptele parintelui Serafim Rose”, cu care nu au nici in clin nici in maneca, sub brat, nelimpeziti nici duhovniceste, nici intelectual. Mare prapad fac in zilele noastre, toba de citate dar rataciti si veninosi.

  21. MARIA zice:

    Am citit articolul.Ortodoxia e Iubire,Mila,Compasiune si pt vrajmasi,toti suntem creati dupa Chipul si Asemanarea Lui,suntem frati.Am inteles mesajul,dar m-a intristat sufletul care l-a scris!Doamne Ajuta!

  22. elena zice:

    Da,cu adevarat,suntem ortodocsi si nu ar trebui sa uitam asta nici-o clipa si bineinteles,iubirea aproapelui este o virtute de la care nu putem abdica.Asta nu inseamna ca trebuie sa punem iubirea mai presus de ADEVAR.Ortodoxia este intemeiata pe dogme,noi pastram Sf.Traditie intacta,asa cum S-a transmis,de la Dumnezeu Cuvantul,prin Sfintii Sai Apostoli si respectam Invataturile Sf.Parinti de la cele 7 Sinoade Ecumenice,tot ce este in afara lor,nu mai este dreapta credinta.Monofizitii sau anti-calcedonienii sunt considerati eretici,pentru ca nu au fost de acord cu Invataturile Sinodului de la Calcedon si nu-mi aduc aminte sa se fi schimbat ceva,intre timp.Asta este adevarul si adevarul trebuie sa fie mai presus de orice,pentru ca neadevarurile,de la tatal minciunii sunt.Si daca tot se bat unii in piept,cu dragostea crestineasca,ar trebui sa se gandeasca la cat de important este sa ajuti un suflet(mult mai important decat ajutorarea trupului muritor) si cata bucurie se face in Cer,pentru intoarcerea unui suflet ratacit.
    ”Ca va veni vremea cand invatatura cea sanatoasa nu o vor suferi,ci dupa poftele lor isi vor ingramadiinvatatori care sa le gadile urechile.Si de la adevar auzul si-l vor intoarce iar la basme se vor pleca”.(2 Tim.4,3-4).
    Intelepciunea nevremelnica a Sfintilor Parinti sa ne fie calauza in aceste vremuri grele si sa ne departam cu totul de „intelepciunea” acetui veac.
    Ionut,
    in ceea ce priveste muzica nebisericeasca,de orice fel,fie ea si clasica,intr-o Sf.Manastire sau intr-o Sf.Biserica,cu siguranta nu este nici canonic si nici placut Domnului!Dupa parerea mea,singura muzica ce ar trebui sa se auda in curtea unei manastiri,este dangatul de clopot si sunetul de toaca!Asa cum spunea si Pr.Arsenie Papacioc care,intrebat ce muzica ii place,a raspuns simplu:dangatul de clopot!Este greu pentru mai-marii de la Mitropolia Banatului sa inteleaga asta!
    Doamne,ajuta-ne!

  23. Hristos a inviat!

    Ma iertati ca va intreb, dar eu nu prea am inteles.

    In articol se spune ca egiptenii (coptii) nu sunt monofiziti; ca au renuntat la monofizism; ca au imbratisat dogma de la Calcedon („neimpartit, nedespartit, neamestecat, neschimbat”); ca au acceptat apoi si definitiile sinoadelor ecumenice urmatoare (V-VII).

    Toate acestea sunt adevarate sau nu? Daca nu, atunci unde este minciuna? Daca da, atunci unde este problema?

    Va rog sa nu ma intelegeti gresit. Nu vreau sa iau apararea ereticilor monofiziti si nici a ecumenistilor. Vreau doar sa inteleg unde este buba.

  24. MARIA zice:

    Revin,iertati,o importanta Porunca,,
    sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti!”,deci de aici pornesc Iubirea ,Iertarea,Rugaciunea pt vrajnmasi,pt eretici……….

  25. Gicu Manea zice:

    Din felul in care tratati subiectul se vede ca nu aveti o prea buna pregatire teologica. Am vazut si alte dezbateri legate de subiect de pe alte site-uri unde problema e prezentata mai teologic. Totusi e bine ca ati semnalat cazul, intentia conteaza. Din acest motiv greseile sunt scuzabile.

  26. admin zice:

    @Maria
    pt eretici? asta unde ai gasit-o?

  27. MARIA zice:

    ,,VIATA SI INVATARURA STARETULUI SILUAN ATHONITUL” de arh SOFRONIE-despre iubirea de vrajmasi -fragment,,El insusi[Sf Siluan]nu-i impartea pe oameni in prieteni si dusmani,ci in cei care-L cunosteau pe Dumnezeu si cei care nu-Lcunosteau…Dupa parerea sa ,acest lucru il face pe om asemenea lui Hristos Care ,,S–a intins bratele Sale pe cruce”ca sa stranga la Sine pe toti oamenii.Care este sensul poruncii lui Hristos:,,Iubiti pe vrajmasii vostri?”De ce a zis Domnul ca aceia care vor pazi poruncile Lui vor sti de unde vine invatatura Sa?Cum intelegrea staretul acest lucru?Dumnezeu este Iubire ,Iubire absoluta,care in revarsarea sa covarsitoare imbratiseaza intreaga creatie.Dand omului pe masura capacitatii sale cunoasterea reala a acestei iubiri,Duhul Sfant ii descopera in acelasi timp calea care duce spre plinatatea existentei.Cei care au ajuns in Imparatia cerurilor si care raman cu Dumnezeu vad in Duhul Sfant toate adancurile iadului,caci in intreaga existenta nu exista loc in care Dumnezeu sa nu fie de fata.,,Tot cerul sfintilor vietuieste prin Duhul Sfant.Dumnezeu e Iubire si in sfinti Duhul Sfant e Iubire”.Ramanand in ceruri ,sfintii vad iadul si-l imbratiseaza si pe acesta in iubirea lor.Cei ce-l urasc pe fratele lor si-l resping duc o existenta amputata si mutilata .N-au cunoscut pe adevaratul Dumnezeu Care e Iubire ce imbratiseaza toate si n-au gasit calea ce duce spre El…….Daca credem ca vietuim in Dumnezeu si ca-L iubim pe Dumnezeu urandu-l in acelasi timp pe fratele nostru,ne inselam si ne gasim in ratacire.Astfel ,cea de-a doua porunca ne ingaduie sa verificam masura in care traim cu adevarat in Dumnezeu”…..si ,,Staretul era o marturie vie a faptului ca cea ma inalta cunoastere ,cunoasterea adevarurilor duhovnicesti se dobandeste prin pazirea poruncilor Evangheliei,iar nu prin eruditie .El traia in Dumnezeu si-si primea lumina de la Dumnezeu ,iar cunoasterea sa nu era deloc o stiinta abstracta,ci viata insasi”, cu drag …nu-mi apare ,

  28. @admin
    @Gicu Manea

    Am pus si eu niste intrebari – cred eu pertinente si la obiect. Oare se va gasi cineva sa-mi dea niste raspunsuri – de asemenea pertinente si la obiect?

  29. admin zice:

    @apologetica.lx.ro
    Minciuna este in acel articol, ca sa induca lumea in eroare. Monofizitii nu s-au lepadat de erezia lor. Actu­alii copti nu sunt monofiz­iti euti­hieni, ci monofiz­iti sev­e­r­ieni. De aceea il cin­stesc pe ereticul Sever ca sfant. Ei spun ca accepta cele doua firi ale Dom­nu­lui nos­tru Iisus Hris­tos, dar le con­sid­era ameste­cate intr-o noua fire. Ei con­sid­era ca uni­tatea celor doua firi poate fi numita „o fire”. In plus, nu accepta hotarar­ile celui de-al patrulea Sfant Sinod Ecu­menic de la Cal­cedon.

    Patri­arhul monofizit Shenouda al III-lea al cop­tilor a declarat in 1979 la intal­nirea de la Chambesy: „In ceea ce priveste Sinoad­ele Ecu­menice, noi nu accep­tam decat pe primele trei […]. Noi refuzam Sin­odul de la Cal­cedon. […]. Pot sa spun foarte deschis, nicio Bis­er­ica din Ori­ent nu poate sa primeasca Sin­odul de la Cal­cedon”[6]. Este gre­sit sa vor­bim despre „unirea cu cop­tii”. Se poate vorbi insa de venirea cop­tilor la Orto­doxie. Iar aceasta se poate real­iza numai intr-un sin­gur mod: sa anatem­atizeze monofizis­mul si pe susti­na­torii lui (Euti­hie, Dioscor, Sever si ceilalti de un cuget cu ei), sa accepte Hotarar­ile Sfin­telor Sinoade Ecu­menice IV-VII, sa cin­steasca dupa cuvi­inta pe Sfin­tii Par­inti de la cel de-al patrulea Sfant Sinod Ecu­menic de la Cal­cedon (451) si pe Sfanta Mare Mucenita Eufimia, sa primeasca invatatura Sfan­tu­lui Maxim Mar­tur­isi­torul, a Sfan­tu­lui Ioan Dam­aschin si a Sfan­tu­lui Ier­arh Grig­orie Palama; sa accepte si Sin­od­i­conul Orto­dox­iei. Apoi sa primeasca Sfan­tul Botez Orto­dox.

  30. admin zice:

    @Maria
    Nu cred in niciun caz ca Sfantul Siluan Athonitul ar fi facut vreun compromis cu erezia monofizita. El ii astepta cu dragoste pe toti la Ortodoxie, dar respectand canoanele Sfintilor Parinti si randuiala corespunzatoare: lepadari de erezii, mirungere, botez, fiecare dupa caz. In aceasta consta iubirea pt aproapele: sa-i doresti mantuirea, aducandu-l la Ortodoxie.

    PS: Textul este prea lung, de aceea nu-ti apare..pune-l in mai multe etape.

  31. necesar zice:

    @eugenia
    „Luati aminte la teologii”de scoala noua” ….

    Hm, chiar tu esti o exponenta a „teologiei” de scoala noua: antidogmatica, adica eretica! Dumnezeu sa te lumineze fiindca singura te pui, impreuna cu duhovnicii tai, sub vesnicele anateme ale Sfintilor Parinti.

    Cu parere de rau.

  32. Asadar asta este minciuna?

    „Dar prima declaraţie comună a venit la următoarea întâlnire, în 1989, din Egipt: „Noi suntem de acord să condamnăm ereziile nestoriană şi eutihiană. Noi nu separăm, nici nu divizăm natura umană de natura dumnezeiască în Hristos. Cele patru expresii folosite pentru a descrie taina unirii ipostatice aparţin tradiţiei noastre comune (neamestecat, neschimbat, neîmpărţit, nedespărţit, n.r.)„.”

    Si asta?

    „Peste un an, la Chambésy, într-o nouă rundă de discuţii, orientalii au recunoscut şi definiţiile ultimelor patru sinoade ecumenice (IV-VII)”

    Deci in 1989 in Egipt nu s-a semnat vreo declaratie comuna? Iar daca s-a semnat, nu este adevarat ca in ea erau mentionate cele patru expresii de la Calcedon?

    Atunci cum ramane cu „neamestecat„-ul acesta? L-au acceptat sau nu?

    Apoi Dumneavoastra (nu-mi permit sa spun „tu”) va referiti la o declaratie a lui Shenuda III din 1979, iar „Lumina” vorbeste de semnarea unei declaratii comune din 1989, deci la 10 ani diferenta.

    Apoi Dumneavoastra spuneti : „Patri­arhul monofizit Shenouda al III-lea al cop­tilor a declarat in 1979 la intal­nirea de la Chambesy…” iar „Lumina” spune: „Au urmat alte trei întâlniri neoficiale, pentru ca în 1985, la Chambésy, să fie prima întrunire oficială”. Inseamna ca in afara de Chambesy-1985-oficial, a mai existat un Chambesy-1979-neoficial? Dar chiar si asa, daca era neoficial, ce greutate aveau afirmatiile lui Shenuda III? Oare nu are cu mult mai multa greutate semnarea oficiala a acelei declaratii comune din Egipt 1989?
    Este adevarat, intradevar, ca are importanta si cine a semnat acel act si, mai ales daca semnarea lui a fost receptata de Biserica Ortodoxa si de adunarea (evit termenul de Biserica) Copta.

    Deci cum ramane cu termenul „neamestecat„? „Lumina” spune ca l-au acceptat. Dar atunci inseamna ca au renuntat si la ratacirea lui Sever?

  33. necesar zice:

    @apologetica.lx.ro
    Poate te ajuta asta (desfiinteaza propaganda lor): Călugării Sfântului Munte Athos despre dialogul teologic dintre ortodocşi şi anticalcedonieini http://www.sihastru.net/mirem/crez_orth/ecumenism_monofiz.html

  34. MARIA zice:

    Eu nu vorbeam de compromis…..sunt total de acord cu ideile autorului articolului…,,teologia Crestina Ortodoxa trebuie intr-adevar sa fie atenta si instrasigenta fata de tot ce ar putea sa-i atinga bazele sale,devenite,,Dogme” ce sunt Hotarele de Taina dintre Dumnezeu si lumea Sa creata.Chipul Lui Dumnezeu din Om este Iubirea ,ce este neschimbabila.Cand Vezi prin Iubire ,nu te mai schimbi,ci ai tocmai acea Tarie Neclintita.Si demonii sunt neputinciosi in fata acestei Tarii de Taina.”…..dar m-a intristat modul,maniera in care le-a prezentat,dupa parerea mea,fara amprenta iubirii,compasiunii pentru cei ce nu-l cunosc inca pe Dumnezeu.Ma iertati,nu am vrut sa supar pe nimeni,Bucurie!

  35. Mihaela2 zice:

    @Eugenia

    Trebuie multa luare aminte: cazul semnalat de tine cerea, negresit, interventia tuturor din Biserica,fara sa mai judece pe bolnav daca e ortodox sau nu.Acelasi lucru l-ar fi facut absolut orice crestin-ortodox cu adevarat.Era clar,o urgenta,iar cei de acolo au dovedit nesimtire si chiar nu au nici o scuza!

    Sa-l pui pe Origen marele descalcitor al Vechiului Testament,mi se pare deja prea mult.Exista un curent puternic in Vest,pentru „reabilitarea”lui Origen,iar daca te numeri printre „i-luminatii”teologi,mai,mai ca prinzi si o bursa Soros pe la Budapesta,unde toti”convertitii”de conjunctura de prin cele loji,iti sucesc mintile intr-atat de mult,incat ajungi sa-l consideri pe Origen un alt Gura de Aur,iar daca esti cu adevarat destept si iti dai seama de duhul asta demonic,sfarsesti cu un cancer de toata frumusetea(citeste cazul maicii Heruvima de la Petru Voda).

    Manuscrisele bune ale Sf Scripturi au pornit din Antiohia Siriei…Biserica fiind puternica si infloritoare,fiind mentionata si in Faptele Apostolilor in cap.11:26.Cele provenite din Alexandria si Egipt,contin erori,stiut fiind ca paganismul filosofic era inca puternic.Si tot aici era si prietenul tau, Origen,care a fost autorul tuturor relelor in ce priveste aceste manuscrise biblice.

    Si casa fiu mai scurta: manuscrisul bun pentru VT.este Textul Masoretic Ebraic,iar pentru NT este Textus Receptus-adica textul primit grecesc.

    Asa ca o fi postit Origen,dar, cel mai probabil, n-a avut smerenie…insa datoria mea de ortodox este sa-l ajut pe aproapele atunci cand acesta e in primejdie,indiferent ce religie are,iar pe de alta parte,este sa ma tin strans de Sfintele Sinoade Ecumenice,de Sfintii Parinti si gata! Pentru noi femeile,deja e prea multa si inalta filosofie,or nu ne este noua a grai si a invata pe altii,cum bine zice sf Ap.Pavel,ci,imbracate cu podoaba smereniei,sa fim prezente acolo unde ni se cere „oleaca de dragoste si oleaca de jertfa”,cum ar spune parintele Ioanichie Balan!Hristos a Inviat!!!

  36. dorina zice:

    Hristos a inviat!

    In data de 9 Mai va avea loc un concert simfonic in incinta Manastirii Timiseni de langa Timisoara ( http://www.primariatm.ro/monitorul/index.php?meniuId=1&viewCat=22&viewItem=3434 ).
    S-a inceput strangerea de semnaturi pentru anularea concertului, saptamana viitoare se va merge la IPS Nicolae cu aceste semnaturi. Cine doreste poate sa ni se alature in rugaciune ca Dumnezeu sa ajute (noi citim Acatistul Sf Ioan Botezatorul ocrotitorul manastirii si Acatistul SF Ilie).

  37. @necesar

    Multumesc pentru legatura. Intradevar, este foarte buna. O recomand si eu cu caldura celor interesati.

  38. necesar zice:

    Mihaela2 de acord cu tine in ceea ce spui, corect ai punctat, numai ca gresesti intr-un loc! Textul masoretic a fost modificat de jidovi, numai Septuaginta este de referinta. Mai intreaba, mai citeste si o sa vezi ca asa este.

  39. mihai valica zice:

    După scandalul „linguriţa de împărtaşanie care ar putea infecta pe credincios”, lansat de un preot din Piteşti, urmează o altă aberaţie şi blasfemie pusă ca dilemă duhovnicească în inima cititorilor ziarului Lumina. Articolul „Un alcoolic îmi spunea că alcoolismul este mai grav decât cancerul“ din ziarul Lumina din 20 aprilie 2010, reprezintă după părerea mea o gravă eroare teologică întrucât pune semnul egal între vinul din pahar al alcoolicului şi „puţinul vin” transformat prin puterea Sf. Duh în însăşi sângele lui Iisus Hristos din sf. linguriţă a preotului, care a împărăşit un fost alcoolic…!
    Iată textul: „Specialiştii au arătat că, la cei dependenţi, pe creier apare o concrescenţă, care nu dispare, chiar dacă intră în remisie. La o persoană care n-a mai consumat alcool de 30 de ani, de exemplu, acea concrescenţă poate fi reactivată printr-o cantitate foarte mică de alcool. Zilele trecute am primit un telefon de la un preot din Paşcani, care reuşise să ajute un alcoolic să nu consume timp de un an. A considerat că trebuie să-i dea împărtăşanie şi a recidivat de la acel puţin vin. Aşadar, este foarte dificil”.
    Nu credeţi D-lor jurnalişti şi preoţi că problema pusă în această manieră este o blasfemie? Cum poate Sf. Împărtăşanie să mijlocească recidiva alcoolismului în loc de însuşi Iisus Hristos, care aduce îndreptare şi vindecare?
    Sf. Ioan Gură de Aur spune că prin vinul de la Sf. Împărtăşanie ni se mijloceşte însuşi Iisus Hristos spre viaţa veşnică. Nu credeţi că patima beţiei a revenit pentru că penitentul s-a împărtăşit cu nevrednicie şi fără pocăinţă sinceră şi hotărârea puternică că nu va mai bea şi nicidecum puţinul vin, care nu mai este vin, ci însuşi Sângele lui Hristos? Vezi 1Corinteni 11, 29-30: „Căci cel ce mănâncă şi bea cu nevrednicie, osândă îşi mănâncă şi bea, nesocotind trupul Domnului. De aceea, mulţi dintre voi sunt neputincioşi şi bolnavi şi mulţi au murit”.
    Dacă mai luăm în discuţie şi articolul din ziarul Lumina din 26 aprilie 2010 http://www.ziarullumina.ro/articole;1232;1;37433;0;Bisericile-Ortodoxe-Vechi-Orientale-istorie-si-prezent.html unde se pune semnul egal între monofiziţii eretici şi Ortodoxie, atunci eu refuz să mai plătesc acest ziar şi-l voi returna la biroul de presă al Patriarhiei Române cu menţiunea: nu mai promovaţi erezii prin această publicaţie plătită de credincioşi!
    Pr. Mihai Valică

  40. Mihaela2 zice:

    Stiu ca,totusi, Septuaginta a fost revizuita de vreo trei ori,iar dintre cei care au facut=o a fost si Origen…pana la urma si Septuaginta are la baza textul masoretic…e adevarat ca a fost modificat de evrei in primul veac al crestinismului,dar cand spun text masoretic,am in vedere varianta originara,nemodificata,de dinaintea primului secol crestin.Dintre cele trei revizuiri mai cunoscute ale Septuagintei,a cui varianta este cea mai buna???
    Si daca tot veni vorba de Septuaginta,ce parere ai de varianta Cristian Badilita?

  41. Vulturul zice:

    Eugenia vrei sa fii sentimentala? Si ca ai preoti induhovniciti de la care ai aprobari? Fato dar sigur o sa castigi raiul pamantesc , cat priveste pe cel ceresc Dumnezeu stie.
    Din vorbele tale ai ajuns sa ai rugaciune curata daca poti discerne ce e bine ce e rau, sa spui ca parintele Serafim Rose e cum spui tu ca e, insa ai ajuns sa sti, atata tot, problema e biata smerenie care e sabia care desparte pe cel inselat de cel care i-si poarta crucea si nu-si face voia sa adica sa stie ce spun sentimentele ci doar sa-si poarte crucea dupa dreapta credinta lasand inselarea sentimentala la o parte.
    Cum gandesti ma mir daca n-ai si harisma revarsari duhurilor cum o au sentimetalisti ecumenisti.
    Lasa ce sti si ce-ti spun sentimentele si cauta traditia ortodoxa a Sfintilor Parinti.
    Apropo nu te mai victimiza atata, nu de alta , doar ca trebuie sa o faci tot potrivit dreptei credinte- victimizarea sa o inlocuiesti cu vederea proprilor pacate, nu ca alti i-ti vor raul-nu dupa sentimente

  42. Vulturul zice:

    Pentru cei care cred in ,,sentimente” si nu in dreapta credinta:
    “Daca cineva”, spune Preacuviosul Grigore Sinaitul, “in increderea in sine intemeiata pe parerea de sine,“ (In original se spune: “daca viseaza cineva sa ajunga prin parere la cele inalte”. Am intre­buintat aici o expresie lamuritoare, ca sa arat mai lim­pede intelesul cuvantului parere), viseaza sa ajunga la stari inalte de rugaciune si a dobandit ravna nu adevarata, ci sataniceasca: pe acela, diavolul il prinde re­pede in laturile sale, ca pe un slujitor al sau”.

    Oricine se sileste sa intre la nunta Fiului lui Dumnezeu nu in vesminte curate si luminate, puse in randuiala prin pocainta, ci de-a dreptul in zdrentele sale, in starea omului vechi, de pacatosenie si amagire de sine este aruncat in intunericul dinafara: in inselarea draceasca. “Te sfatuiesc”, spunea Mantuitorul celui chemat la preotia cea de taina, “sa cumperi de la Mine aur lamu­rit in foc, ca sa te imbogatesti, si vesminte albe, ca sa te imbraci si sa nu se dea pe fata rusinea goliciunii tale, si unge cu alifia lacrimilor “ochii tai” cei simtiti si ochii “mintii” ca sa vezi. Eu pe cati ii iubesc, ii mustru si ii pedepsesc: sarguieste, dar, si te pocaieste”

  43. MARIA zice:

    este vorba despre Credinta!….nu este vin,este sangele Mantuitorului,care sa dea Bunul Dumnezeu sa dea dependenta…Cred ca un ziar crestin-ortodox trebuie sa fie in Duhul Adevarului Ortodox.Daca promoveaza asemenea articole inseamna ca s-a departat de Ortodoxie,nu mai e Luminator!…si atunci…..

    eMAG – Furnizorul de produse electronice!

  44. MARIA zice:

    Ma gandesc ca poate Bunul Dumnezeu i-a dat omului ,care cazuse in patima alcoolului,timp un an sa se caiasca de patima,de pacatele sale,ca apoi,dupa un an,dupa Sf Impartasanie, sa poata pleca vindecat Acasa….

  45. eugenia zice:

    Ia-ti oarece inaltime, Vulture, prea zbori la rasul ierbii.
    Eu cred ca subiectul nu lasa loc ironiei.
    Printre harurile Sfintei Irina, pe care o pomenim astazi, se numara si cel el vederii duhovnicesti. Tema cunoscuta, nu?!
    Poate este momentul a o ruga sa dea tuturur puterea de a ne deschide vederea sufletului, de a vedea adevarul fara a ne tulbura.
    Sa ne rugam

    TATAL NOSTRU

    asa cum L’a rostit Iisus Hristos, in arameeana. Transcriere a formei orale.

    Abun d’uasmaia
    Netkadash shmakh
    Titeh malkutakh
    Nehoe teuianakh
    Aiykana d’uasmaya
    Ap b’ar’a
    Haulan lahma
    D’tsunkanan yaumana
    Uaswoklann hauba’inn
    U ahtaha ‘inn
    Aiykana d’aphanan sauaqahin
    Lhaiaua’inn
    U la ta’laan lnessiona
    Ella passan men bisha
    Mettoldilakhi malkutha
    Ou haila
    Ou Theshbota
    L’alam
    Alminn
    Amin.

  46. Istrate Maria Magdalena zice:

    “Nimeni sa nu stapaneasca in credinta noastra ortodoxa:

    nici un imparat,
    NICI UN IERARH,
    NICI UN MINCINOS SINOD (actualmente pe rol,in cazul Episcopului Artemie)
    nici altcineva,
    CI NUMAI UNUL DUMNEZEU,care atat prin El,
    cat si prin uceniicii Sai ne-a fost dat noua”.

    Sfantul Marcu al Efesului-Stalpul de rezistenta Ortodoxiei

  47. enorias zice:

    articolul asta mi-a lasat impresia ca ura fata de necalcedonieni este o datorie ortodoxa…..si chiar nu vreau sa urasc……liturghia lor e o „curvie eretica”, cartile lor de slujba sunt carti de vrajitorie, ii acuzati ca se inchina la cel rau….mi se pare mult prea mult….recunosc ca acel articol din lumina e scris prost si cel mai probabil din cauza slabei pregatiri a celui care l-a scris….dar de aici si pana la a-i considera pe credinciosii bisericilor necalcedoniene niste demonizati mi se pare mult prea mult…..sunt oameni care se inchina lui Hristos, in felul in care au fost invatati de strabunii lor…nu-i pot uri pentru asta……faptul ca au recunoscut formula calcedoniana (neamestecat, neschimbat, neimpartit, nedespartit) mi se pare un pas inainte spre intoarcerea lor la ortodoxie…..si deci o bucurie…….articolul dumneavoastra e plin de dreptate, de corectitudine dogmatica si va felicit dar ii lipseste ceva: dragostea…..si nu-i o lipsa marunta
    iar in ce priveste interzicerea savarsirii Tainei Cununiei si a Botezului in manastire, imi cer iertare dar in calitate de absolvent de Teologie, va pot spune ca inclusiv in facultate la Drept Canonic, fix acelasi lucru am fost invatati si asta cu o argumentatie canonica.
    Si un ultim lucru: sunt un pacatos si poate ca pacatele mele imi umbresc intr-atat mintea incat nu pot privi lucrurile in aceeasi lumina ca si dumneavoastra dar ma gandesc ca atunci cand citesc o pagina din parintele Steinhardt raman in inima cu sentimentul ca as imbratisa intreaga lume….cand am citit articolul dumneavoastra am ramas cu sentimentul ca sunt un eretic pentru simplul fapt ca nu-i urasc pe eretici.

  48. Pingback: PROCLAMAŢIA monahilor ortodocşi români, către binecredinciosul popor ortodox român, Sfântului Sinod şi întregii Biserici Ortodoxe de pretutindeni « Ortodox liber – Nihil sine Deo

Spuneţi-vă părerea, respectând conţinutul articolului! (Mesajele ce nu corespund vor fi şterse!)

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s